Înscrierea la programele ce s-au derulat de cãtre SCIENTCONSULT S.R.L., la Bucureşti, s-a fãcut de cãtre participanţi, la invitaţia circularã scrisã a Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei - Direcţia Generalã Management şi Informatizare, difuzatã de cãtre executant cãtre conducerile unitãţilor de C&D, precum şi ca urmare a revenirilor telefonice şi prin fax ale executantului.

Recrutarea de cursanţi s-a fãcut sub semnul, pe de o parte, al interesului candidaţilor potenţiali la concursul de management, iar pe de altã parte - al dificultãţilor financiare ale unitãţilor de C&D.

Aceste douã cauze, conjugate, au condus la faptul cã au predominat înscrierile imediate de directori în exerciţiu, în timp ce pentru şefi de secţii şi laboratoare, şi în special pentru tineret, s-au fãcut foarte puţine înscrieri - şi acelea, de regulã, pentru perioada de toamnã.

Contactate telefonic, conducerile multor institute au comunicat cã nu dispun de posibilitãţi financiare pentru trimiterea de cursanţi (campania de recrutare s-a desfãşurat în perioada iniţialã a demarãrii acţiunii de contractare din fondul special de 1 %; dar nu se dispune de date pentru a aprecia cã în prezent situaţia s-ar fi modificat).

Au participat cursanţi din 54 unitãţi de C&D.

Cu excepţia ICPET S.A., care a participat cu 7 cursanţi în 3 serii şi a Institutului Naţional al Lemnului - 4 cursanţi în 2 serii, s-a putut remarca absenţa unora dintre marile institute (ICTCM S.A., ICPE S.A., ICECHIM, ICEMENERG, ICI etc.); nu s-a efectuat o analizã a cauzelor acestui fenomen.

În total, au participat:

Directori : 70 (din care 43 Directori Generali sau Directori şi 27 directori ştiinţifici, tehnici, economici, adjuncţi)

şefi de secţii, laboratoare, alte compartimente: 21

Personal de execuţie: 7

Total 98

Din total, 17 cursanţi au fost cu titluri ştiinţifice (16 doctori-ingineri sau doctori, un doctor-docent).

Din total, 66 cursanţi au fost din Bucureşti şi 32 din provincie: Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Câmpina, Galaţi, Braşov, Mediaş, Satu-Mare, Târgovişte etc.

Mãrimea grupelor (a seriilor) a oscilat între 13 şi 32 cursanţi într-o serie.

Structura grupelor în planul specialitãţii profesionale a cursanţilor şi în cel al specificului unitãţii (subunitãţii) conduse, a fost eterogenã, într-o serie intrînd ingineri, economişti fizicieni, uneori - medici, unicul criteriu ce i-a determinat sã se înscrie la cursuri fiind cel al preocupãrilor manageriale. A existat, totuşi, o grupare profesionalã semnificativã, 83 cursanţi din 98 fiind ingineri.

Condiţiile în care s-a realizat recrutarea cursanţilor au fãcut sã se sarã peste o fazã importantã şi necesarã, aceea a stabilirii cerinţelor de perfecţionare pentru fiecare cursant în parte sau cel puţin pentru grupuri-eşantioane. Rezultã încã o finalitate a analizei şi evaluãrii seriilor pilot de perfecţionare managerialã în C&D, anume aceea de a se urmãri nivelul de plecare la aceste cursuri.

1.2. Evaluarea programelor pilot

Evaluarea a urmãrit identificarea pãrţilor tari şi de succes ale tematicii, organizãrii şi metodicii de instruire, iar pe de altã parte aflarea pãrţilor slabe ale programelor, în vederea reiterãrii lor ameliorative.

Metoda principalã de evaluare a fost cea a culegerii opiniilor, a dialogului cu lectorii şi cu cursanţii, precum şi aceea a fişelor de evaluare, completate în mod anonim de cãtre cursanţi, pe baza cãrora, la încheierea programului, s-au formulat rãspunsuri mai precise şi mai nuanţate. Datã fiind lipsa fazei de pregãtire a cursurilor prin stabilirea cerinţelor de perfecţionare, de care am mai amintit, la discuţiile finale privind evaluarea programelor s-a urmãrit şi nevoia de completare a cunoştinţelor şi deprinderilor în cele trei domenii, aşa cum s-a stabilit prin setul de module tematice elaborat în 1993:

I. Probleme generale de investigaţie ştiinţificã

II. Tehnici de conducere în C&D

III. Probleme economice şi financiare

Urmeazã sinteza rezultatelor înregistrate în fişele de evaluare.

Modelul uneia dintre fişele de evaluare este redat alãturat; nu au existat diferenţe esenţiale între fişele de evaluare de la cele cinci serii.

SCIENTCONSULTS.R.L. Bucureşti

Curs de instruire şi perfecţionare managerialã

în specificul activitãţii de cercetare-dezvoltare

Program "P" - seria 3

Perioada: 6-17 iunie 1994

Fişã de evaluare a programului

În ce mãsurã apreciaţi cã participarea Dv. la program a fost utilã pentru activitatea pe care o desfãşuraţi ? (rugãm subliniaţi termenul care corespunde opţiunii Dv.)

Foarte utilã Utilã Puţin utilã Deloc

Rugãm specificaţi modulele care au fost cele mai utile pentru Dv. (rugãm specificaţi numerele de module, iar pentru cele nenumerotate - numele lectorului)

Rugãm specificaţi modulele care au fost cel mai puţin interesante pentru Dv. (idem)

Pentru serii viitoare, doriţi sã sugeraţi anumite îmbunãtãţriri ale tematicii?

Aţi fi preferat:

- mai multe module, tratate mai sintetiuc?

- mai puţine module, tratate mai în detaliu?

-Echilibrul între numãr de module şi detaliere a fost corect?

(Rugãm bifaţi una dintre cele 3 variante)

Doriţi sã sugeraţi anumite îmbunãtãţiri ale modului de tratare a tematicii?

Doriţi sã sugeraţi anumite îmbunãtãţiri ale organizãrii cursului?

Cum apreciaţi durata programului (10 zile)?

Prea scurtã Corespunzãtoare Prea lungã

Alte observaţii şi propuneri:

Utilitatea participãrii la program

Prima dintre calitãţile urmãrite a fi identificatã - şi, eventual, cuantificatã în planul valorii la care se ridicã ea - a fost aceea a utilitãţii programului în raport cu activitatea desfãţuratã de cãtre cursant. Scara de evaluare a utilitãţii cursului la care i-a fost dat sã participe cursantul a fost de patru trepte:

(1) participarea a fost foarte utilã;

(2) participarea a fost utilã;

(3) participarea a fost puţin utilã;

(4) participarea nu a fost deloc utilã.

Rezultatele îregistrate în fişele de evaluare au fost urmãtoarele:

EVALUAREA UTILITÃŢII PROGARMELOR

……………………………………………………………………

Coloana "Fişe" redã numãrul de fişe de evaluare întocmite (diferenţa constituind-o cursanţi absenţi la ultima orã de program, de evaluare). Procentele sunt calculate prin raportare la total cursanţi. Raportarea la numãrul de fişe dã procentele: "foarte util" 67,5%, "util" 32,5%.

Constatarea cã 61% din numãrul total de cursanţi, ce şi-au exprimat aprecierea asupra participãrii la program, au gãsit-o ca fiind foarte utilã şi 30% au apreciat-o ca utilã, iar lipsa de utilitate sau utilitatea redusã n-au fost considerate de cãtre nimeni dintre cei ce au luat parte la cursuri, este suficientã pentru a motiva continuarea programelor, cu credinţã în faptul trebuincios.

Interesul selectiv, pentru diferitele module tematice

Dacã aprecierea generalã, aşa cum am arãtat, a fost aceea cã efortul de a participa la cursurile de perfecţionare managerialã este de neîndoielnicã utilitate, organizatorul a trecut apoi în fişa de evaluare a programului la evaluarea de detaliu prin consultarea opiniei cursanţilor cu privire la interesul faţã de modulele din tematicã. Unii dintre cursanţi nu au formulat rãspunsuri specifice la întrebarea privind modulele cele mai utile sau cele mai puţin interesante (au existat rãspunsuri: "toate" la întrebarea privind modulele care au prezentat cel mai mult interes şi liniuţã sau "nici unul" la întrebarea privind modulele care au prezentat cel mai puţin interes. Cei mai mulţi însã au dat aprecieri diferenţiate, rezultând tabelul alãturat (în care cele trei rãspunsuri "toate" au fost calculate ca interes pentru fiecare dintre modulele prezentate la seria respectivã). O prezentare mai sugestivã a acestor aprecieri este datã în graficul ce redã procentual opiniilor celor ce au apreciat ca modulul prezentând cel mai mult interes (+) sau cel mai puţin interes (-) pentru cursantul respectiv (un cursant a şters cuvântul "cel": module care au prezentat mai puţin interes")

În acest context, este semnificativ un extras dintr-o fişã de evaluare de la seria 3:

"Cele specificate de mine fac parte din raza interesului direct, dar toate modulele prezentate se integreazã într-un sistem informaţional perfect. Nu pot specifica un modul mai puţin interesant, deoarece fiecare dintre ele au creat o sensibilitate faţã de problematica respectivã, care rãmâne la latitudinea mea de a o aprofunda."

În tabelul ce urmeazã, s-au notat:

+ exprimãri de interes maxim pentru modulul tematic respectiv

- exprimãri de interes minim pentru modulul tematic respectiv

Module tematice		Seriile /		Interes exprimat
Nr.	Denumire prescurtată		Nr. total cursanţi		Număr	Procent
			Serii/N		n	n/N %
1	Creativitate		3/13		+8	+62
2	Tehnici de calcul		3/13		+3 -1	+23 -8
3	Proprietate intelectuală		3/13		+7	+54
4	Analiza valorii		3/13		+8	+62
5	Cooperare internaţională*		1-5/98		+39 -7	+40 -7
6	Filozofia ştiinţei		3/13		-3	-23
7	Marketing**		1-5/98		+35 -5	+36 -6
8	Calitate		1-5/98		+63 -6	+64 -7
9	Tehnici de organizare		1-5/98		+51 -4	+52 -4
11	Strategie şi plan		1-3, 5/83		+23 -4	+27 -5
12	Analiza diagnostic		1-5/98		+34 -3	+35 -3
13	Project Management		3/13		+1 -1	+13 -13
14	Resurse umane		1-5/98		+44 -4	+45 -5
15	Economia de piaţă		1-5/98		+70 -1	+71 -1
17	Studiul de fezabilitate		3/13		+8	+62
18	Probleme strategice*		1, 2, 4, 5 /85		+41 -3	+48 -4
19	Evaluarea patrimoniului		1-5/98		+37 -10	+38 -10
20	Reforma sistemului S&T*		1-5/98		+31 -12	+32 -12
(21)	Privatizarea (dezbatere)		3/13		+4 -2	+31 -15
(22)	Tranziţia (dezbatere)		1-5/98		+59 -1	+60 -1
(23)	Profilul psihologic		3,4/26		+6	+32
(24)	Progresul tehnic		1/25		+12	+48
(25)	Contractul de management		1-5/98		+28 -3	+29 -3
(26)	Aplicaţii informatice		3/13		+3	+23

* La o serie, modulul nu a fost susţinut; cursanţii au avut şi suportul respectiv de curs

** La seria 3, modulul a fost susţinut de alt lector (M. Berinde)

Legenda: + exprimări de interes maxim pentru modulul tematic respectiv

- exprimări de interes minim pentru modulul tematic respectiv

De asemenea:

* La o serie, modulul nu a fost susţinut; cursanţii au avut şi suportul respectiv de curs

** La seria 3, modulul a fost susţinut de alt lector.

Situaţia din tabel este ilustrată în histograma ce urmează (cu roşu – interesul maxim, cu galben – interesul minim.

Îmbunãtãţirea tematicii

Acest punct a urmãrit consultarea cursanţilor privind completarea tematicii, vãzutã din nevoia personalã de a face faţã cerinţelor actuale impuse de postul de manager. Nu s-a specificat circumstanţa restrictivã a duratei de 5 zile a programului. Sugestiile cele mai stabile în fişele de evaluare sunt urmãtoarele (redate sintetic, dar cât mai aproape de formularea autorului):

- metodologia privatizãrii unitãţilor C&D, legislaţia privatizãrii;

- instruire în unitãţile de cercetare-dezvoltare;

- teme de management financiar în C&D;

- legislaţie curentã;

- dezvoltarea problematicii de tranziţie;

- managementul resurselor umane în C&D;

- informatica în management;

- noile instrumente financiar bancare;

- cooperarea internaţionalã în cercetare;

- tehnici de comerţ exterior;

- procesul de reformã;

- relaţii internaţionale;

- o nouã meserie pentru cercetãtor: antreprenor;

Dupã cum se observã, unele dintre aceste sugestii / solicitãri reprezintã dezvoltãri ale unor module tematice deja realizate.

Relaţia între numãrul de teme şi detalierea tratãrii a fost studiatã prin consultarea cursanţilor asupra gradului de detaliu la care au fost tratate subiectele. Ei vor mai multe teme (module), tratate mai sintetic - 15 din 98, adicã 15%; mai puţine teme (module), tratate mai în detaliu - 28 din 98, adicã 29%, în timp ce 43 din 98, adicã 44% au considerat cã prezentarea temelor se gãseşte la echilibru între detaliu şi sintezã.

Îmbunãtãţirea modului de tratare a tematicii a urmãrit sã colecteze sugestiile celor ce au trecut programul pilot de 5 sau 10 zile, privitoare la alcãtuirea orarului, la durata expunerii / dezbaterii, la accesibilitate etc.

Reţinem cîteva opinii:

- mãrirea duratei de program;

- mai multe dezbateri;

- exemplificãri din realitãţile româneşti;

- studii de caz în practica managerialã;

- exemplificãrile sã se culeagã din realitãţile noastre;

- studii de caz;

- exemple din practica lectorilor.

Îmbuãtãţirea organizãrii, aşa cum o vãd unii dintre cursanţii la seriile pilot, se prezintã, pe scurt, astfel:

- foarte bunã;

- organizarea s-a dovedit a fi exemplarã;

- sã se organizeze cursuri în centre zonale;

- cursuri în cadrul institutelor de cercetare;

- încheierea sã se facã printr-o lucrare elaboratã de cãtre cursant;

- organizarea o gãsesc profesionalistã;

- organizarea a fost excelentã;

- schimb de informaţii între cursanţi;

Duratata programului a fost apreciatã de cãtre cursanţi ca fiind:

prea scurtã - 31

corespunzãtoare - 60

prea lungã - 0

Alte propuneri:

- continuarea cursurilor aşa cum au fost proiectate;

- mai multã publicitate pentru aceste programe;

- continuarea cursurilor prin convocãri periodice;

- includerea în tematicã a utilizãrii calculatorului pentru manageri;

- introducerera ciclului II, prin revenirea cursanţilor;

- adîncirea tematicii printr-un al doilea ciclu;

- sã fie mai larg cunoscute potenţialitãţile SCIENTCONSULT SRL, legãturã mai strînsã cu SCIENTCONSULT SRL;

- instruirea pe o temã datã, cu durata de o zi;

- la dezbateri sã participe factori de decizie din Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei;

- cursuri cu tematici restrînse (studiul de fezabilitate, planul de restructurare);

- organizarea cursurilor în institute pentru a cuprinde personalul ce lucreazã in C&D;

- un modul specializat de comerţ exterior;

- un curs special de managemenent al resurselor umane în C&D;

- diversificarea lectorilor.

3. CONCLUZII

În cadrul prezentei faze a lucrãrii Elaborarea şi organizarea derulãrii programului de instruire şi perfecţionare managerialã în specificul activitãţii de cercetare-dezvoltare au fost realizate:

- Elaborarea programelor de "Management strategic în unitãţile de C&D",

- Evaluarea seriilor pilot de perfecţionare în management strategic.

Cu privire la primul obiectiv al fazei:

- din cadrul modulelor tematice elaborate în 1993 a fost structurat un program selectiv, cu modulele orientate spre problemele strategice;

- s-au accentuat laturile strategice ale temelor;

- au fost elaborate trei noi module tematice ("Probleme strategice noi pentru managementul C&D din România", "Evaluarea patrimoniului unitãţilor de C&D", "Direcţii de reformã a Sistemului ştiinţã şi Tehnologie"); au fost organizate prelegeri ("Managementul şi progresul tehnic") şi dezbateri ("Problematica tranziţiei de sistem şi activitãţile de C&D", privatizarea) etc., pe alte teme cu semnificaţie strategicã .

Au fost organizate, în lunile mai - iulie 1994, cinci serii pilot de perfecţionare în management strategic în activitatea de cercetare-dezvoltare, urmate de 98 cursanţi, dintre care 43 directori generali sau directori, 27 directori ştiinţifici, tehnici, economici, 21 şefi de secţii, laboratoare etc., 7 personal de execuţie din cercetare. Din total, 66 au fost din Bucureşti şi 32 din provincie.

Cu privire la al doilea obiectiv al fazei:

1. Tematica de instruire şi perfecţionare managerialã în specificul activitãţii de C&D a fost apreciatã de cursanţii şi lectorii SCIENTCONSULT S.R.L. în cei mai favorabili termeni. În corespondenţa purtatã de organizatorii programelor s-a solicitat institutelor / centrelor beneficiare sugestii de completare a tematicii cu noile subiecte, necuprinse în tematica elaboratã de SCIENTCONSULT S.R.L. în 1993. În formularele de rãspuns nu s-a specificat nici o altã temã, care sã nu fi fost cuprinsã în scrisoarea de ofertã.

2. Cele mai solicitate programe, dintre cele oferite de cãtre SCIENTCONSULT S.R.L. au fost cele destinate directorilor (tip "D").

În procesul de instruire a seriilor pilot s-a formulat solicitarea de a completa lista de programe cu încã douã:

- managementul financiar în activitãţile de cercetare-dezvoltare;

- managementul resurselor umane în cercetare-dezvoltare.

3. Utilitatea programelor de instruire şi perfecţionare managerialã pentru reţeaua de institute / centre coordonatã de Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei a fost apreciatã pozitiv.

Cei mai mulţi dintre cursanţii programelor pilot au fost de pãrere cã programul de instruire şi perfecţionare managerialã la care au luat larte le-a fost "foarte util". Nu s-a înregistrat nici o opinie prin care sã se aprecieze inutilitatea programului, sau o utilitate redusã a acestuia.

4. Îmbunãtãţirea tematicii, aşa cum s-a conturat ea prin consultarea cursanţilor, se va putea face prin completarea ei cu subiecte din:

- metodica privatizãrii;

- legislaţia curentã;

- cooperarea internaţionalã în C&D;

- concepte de restructurare.

5. Îmbunãtãţirea metodicii de instruire va putea fi realizatã prin:

- studii de caz;

- mãrirea duratei de instruire;

- mai multe dezbateri;

- schimb de cunoştinţe între cursanţi;

- lucrare de absolvire.

6. Îmbunãtãţirea organizãrii, deşi ea a fost apreciatã de cursanţi ca fiind deosebit de eficace, va mai putea cuprinde:

- mãrirea duratei de instruire la 2 x 5 zile (eventual în douã cicluri);

- programe organizate în centre zonale, în institutele / centrele de cercetare-proiectare.

7. Alte sugestii de îmbunãtãţire a programelor au privit:

- cunoaşterea programelor în institutele beneficiare;

- permanentizarea procesului de instruire prin cicluri periodice;

- atragerea factorilor de decizie în ceea ce priveşte restructurarea cercetãrii-dezvoltãrii la programele de tip D;

- instruirea pe tematicã datã în seminare cu durata de 1-3 zile;

- organizarea unor cursuri în institutele beneficiare cu tematicã adaptatã cerinţelor specifice.

Concluzia majorã ce s-a desprins din derularea seriilor pilot de cursuri de instruire şi perfecţionare managerialã în cerecetare-dezvoltare a fost aceea a utilitãţii acestor cursuri, aşa cum au fost ele proiectate şi realizate.

Faze următoare Înapoi