Elaborarea şi organizarea derulării programului

de instruire şi perfecţionare managerială

în specificul activităţii de cercetare-dezvoltare

Analiza şi evaluarea de ansamblu

a programelor de perfecţionare realizate în anul 1994;

propuneri pentru programele de perfecţionare

pentru anul 1995

Responsabil lucrare,

Dr. ing. Florea Neagu

ELABORATORI:

(în ordine alfabetică)

Analiză, evaluare, propuneri:

Dr. ing. Mario Duma

Dr. ing. Florea Neagu

Ing. Adriana Vasilescu

Contribuţii:

Matei Aslan, Ing. Sorin Golopenţa

Lectori:

Ing. Mihai Berinde, Dr. ec. ing. Eugen Bontea, Ing. Gheorghe Borhan, Ing. Liliana Botezatu, Ec. Georgeta Broască, Ing. Vasile Catranji, Dr. ing. Sorin Ciurea, Ing. Nicolae Comănescu, Dr. ing. Dan Constantinescu, Prof. Dr. Cornel Cotor, Prof. Dr. ing. Paul Cristea, Ing. Ion Crişan, Ing. Pompiliu Dincă, Dr. ing. Mario Duma, Ing. Radu Enescu,

Ing. Virgil-Cornel Florea, Dr. Stroinel Marcus, Dr. ing. Florea Neagu,

Prof. Dr. doc. Edmond Nicolau, Dr. Aurora Perju-Liiceanu, Dr. ing. George Pleşoianu, Ing. Bogdan Popescu, Ing. Mircea Popescu, Dr. Mihaela Roco, Ec. Mircea Sbârnă, Ing. Lucia Stanciu, Dr. ing. Ion Stănciulescu, Ing. Cătălin Sultanovici, Conf. Dr. Anton Tabachiu, Ec. Adrian Toia, Prof. Dr. ing. Florin Tănăsescu, Dr. ec. ing. Eugen Topală, Ing. Adriana Vasilescu, Dr. ing. Ulrich Wiener.

Suport organizatoric:

Ec. Neluţu Achim, Laura Flavia Băloiu, Ing. Nicolae Bogdan,

Prof. Mircea Georgescu, Constantin Miu, Liliana Rila, Daniel Rila

© SCIENTCONSULT, decembrie 1994

CUPRINS

I. Privire retrospectivă asupra desfăşurării programelor

1. Structura seriilor de cursanţi

2. Tematica

3. Evaluări şi teste

II. Evaluarea de ansamblu a programelor desfăşurate

Concluzii

Proiect -

PROGRAME DE INSTRUIRE ŞI PERFECŢIONARE MANAGERIALĂ

ÎN SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE

sem. I 1995

INTRODUCERE

Programul de instruire şi perfecţionare managerială în specificul activităţii de cercetare-dezvoltare, coordonat de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, a fost proiectat pentru personalul din reţeaua naţională de institute şi centre cu profil de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Motivarea demersului, aşa cum a fost ea cuprinsă în tematicile pe secţiuni de program, a constat în specificitatea procesului managerial din instituţia de cercetare ştiinţifică, peste care s-a suprapus cerinţa de restructurare a acestor activităţi, potrivit cu schimbările sistemice ale întregului din care ele fac parte.

Această a doua cerinţă a impus tematicii acea componentă agravantă, deopotrivă incitantă pentru cursant şi pentru elaboratorul programelor, deoarece metamorfoza structurală a organizaţiilor conduse de cursanţii noştri - ea însăşi obiect al investigaţiei ştiinţifice, trebuie concepută în deplină compatibilitate sistemică cu procesul de schimbare a mediului socio-economic.

De aici şi trăsătura deosebitoare urmărită în tematicile derulate în programele SCIENTCONSULT, de a avea înainte de toate logica realităţilor româneşti.

Perfecţionarea managerială a personalului de conducere aflat în post a urmărit, în condiţii de restricţii relativ rigide privind durata stagiului, sensibilizarea cursanţilor faţă de cerinţele restructurării activităţilor şi a formelor de organizare în cercetarea ştiinţifică şi proiectare.

Diferenţa de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul managerial la directorii generali şi directorii institutelor, faţă de eşalonul şefilor de secţii, laboratoare, de directorii de programe şi şefii de proiecte, a obligat la diferenţierea duratei - o săptămână pentru primii, două săptămâni pentru eşalonul doi.

Resursa de timp a determinat şi numărul de teme tratate în variate forme de desfăşurare: expuneri, seminarii, aplicaţii, dezbateri pe subiecte.

Separarea celor două eşaloane - în programe “D” pentru directori şi “P” pentru şefii de secţii şi asimilaţii acestora - a urmărit omogenizarea relativă a masei de cursanţi, spre a uşura procesul de transfer de cunoştinţe şi deprinderi.

Derularea primelor serii, în decursul anului 1994, a confirmat raţiunea de a separa cele două eşaloane de conducători (deşi au existat şi anumite întrepătrunderi - şefi de laboratoare prezenţi la programe “D”). Mai mult, la evaluarea programelor s-au formulat cerinţe de omogenizare şi mai pronunţată, prin sugestia de a proiecta programe pentru directorii de domenii. Aşa s-a ajuns la programele de Management al resurselor umane în activitatea de cercetare-dezvoltare (“U”) şi de Management financiar în activitatea de cercetare-dezvoltare (“F”), ambele cu durata de o săptămână.

Pe lângă programele amintite mai înainte, denumite prin abreviaţiunile D, P, U, F, şi destinate, cum s-a arătat, perfecţionării manageriale a cadrelor în post, oferta SCIENTCONSULT a mai conţinut şi un program de instruire în management strategic pentru personalul de cercetare, relativ tânăr, cu înclinaţii şi perspective în activităţi de conducere. Volumul tematicii a determinat şi durata acestui program, abreviat “T”, de două săptămâni.

Analiza programelor de perfecţionare în seriile pilot din anul 1994 urmăreşte valorificarea metodologică a procesului de transfer de cunoştinţe şi deprinderi către managerii în funcţiune şi în devenire din cercetare-dezvoltare.

Organizatorii programelor urmăresc utilizarea neîntârziată a experienţei seriilor pilot din anul 1994 la proiectarea programelor ce se vor derula în decursul anului 1995.

Evaluarea de ansamblu a tematicii, a metodelor de instruire, a conţinutului suporturilor de curs, a duratei unui ciclu, se va face pe baza sugestiilor şi observaţiilor provenite din două surse: de la corpul de instruire şi de la masa cursanţilor.

Analizele periodice cu corpul de instruire şi consultarea cursanţilor pe calea fişelor de evaluare (de opinie) au avut tocmai finalitatea constructivă a adaptării programelor la cerinţele procesului de instruire.

Pe această cale, s-au operat unele completări de tematică, unele încercări de adaptare a duratelor şi amplasamentelor de desfăşurare, s-au proiectat unele noi programe, aşa cum s-a amintit mai înainte şi cum sunt ele oglindite în dezvoltarea listei de module tematice şi în orarele de desfăşurare a seriilor de instruire / perfecţionare din anul 1994.

I. Privire retrospectivă asupra desfăşurării programelor

1. Structura seriilor de cursanţi

La seriile pilot, desfăşurate în decursul anului 1994, s-au înscris, pe bază de taxe de participare, cursanţi din institute de cercetare şi proiectare din Bucureşti, Baia Mare, Braşov, Brăila, Constanţa, Cîmpina, Cluj, Craiova, Iaşi, Mediaş, Petroşani, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Timişoara, Tîrgovişte.

Solicitanţii au fost grupaţi în 13 serii, din care 11 serii s-au desfăşurat în mod centralizat, iar două serii la sediul unor institute (ICE S.A. - Bucureşti şi CEPROHART S.A. - Brăila), după desfăşurătorul ce urmează:

Nr. crt.	Seria	Nr. cursanţi	1994 I II
			Mai	Iunie	Iulie	Sept.	Oct.	Nov.	Dec.
1	D-01	25	9-13
2	D-02	32	30	3
3	P-03	13		6-17
4	D-04	15		20-24
5	D-05	13			11-15
6	D-06	10				26-30
7	P-07	14					3-14
8	D-08	16					24-28
9	F-09	6						1-4
10	P-10	11						14-25
11	T-11	28						28	9
12	U-12	6							12-16
13	T-13	20						23	22
		209

De asemenea, suplimentar la cele arătate, cu sprijinul AGIR, a fost organizat un seminar de o zi cu tineri cercetători din Bucureşti, la care au participat 25 tineri.

Opţiunile participanţilor la programele pilot au fost urmarea circularei Ministerului Cercetării şi Tehnologiei şi a contactelor SCIENTCONSULT cu conducerile unităţilor de cercetare-proiectare.

Din cei 209 participanţi la cele 13 serii pilot, derulate în decursul anului 1994, au participat la cursurile de tip:

D - 111 cursanţi (53%),

P - 38 cursanţi (18%),

T - 48 cursanţi (22%),

F - 6 cursanţi (3%),

U - 6 cursanţi (3%).

Structura menţionată trebuie amendată, în sensul că toţi cei 28 participanţi la seriile “T” au fost la seriile desfăşurate la sediile celor două institute menţionate, unităţile de C&D netrimiţând tineri la seriile de perfecţionare organizate centralizat. Se cuvine să se sublinieze că ambele institute care au organizat la sediul propriu cursuri “T” au avut, în prealabil, o participare substanţială la cursurile “D” şi “P”, organizate centralizat, prin personalul de conducere.

De asemenea, se poate remarca faptul că a existat o anumită corelaţie între participanţii la seriile succesive: directorii generali care au participat la un program au trimis ulterior directori ştiinţifici sau / şi şefi de secţii / laboratoare, sau, invers, după “testarea terenului” prin directori ştiinţifici sau / şi şefi de secţii / laboratoare, au venit la curs şi directorii generali.

Structura, după posturile ocupate de către cursanţi, a fost:

- directori generali - 33

- directori - 68

- şefi de secţii / laboratoare - 40

- personal de execuţie - 68.

Deşi oferta n-a fost limitativă pentru seriile pilot programate în decursul anului 1994, se constată cu uşurinţă afluxul preponderent (53%) pentru cursurile destinate directorilor, deşi ar fi fost de aşteptat ca la celelalte două tipuri - P, T - solicitările să le depăşească ca număr pe cele manifestate la programul D. Într-adevăr, numărul şefilor de secţii şi laboratoare depăşeşte pe cel al directorilor, iar cel al tinerilor interesaţi în programul de tip T ar putea fi evaluat la cel puţin de trei ori mai mare decât cel al şefilor de secţie şi proiecte.

Constatarea dezechilibrului dintre numărul de înscrieri faţă de numărul total pe categorie de cursanţi, în favoarea directorilor, încă din cursul semestrului I/1994, a îndemnat pe organizatori la căutarea cauzelor ce au determinat neaşteptata structură a înscrierilor. Între aceste cauze, a fost considerat ca determinant interesul directorilor pentru concursurile de ocupare a posturilor de manager, unde se cere dovada absolvirii unui program de perfecţionare managerială (prevederile Legii nr. 66/1993 şi Normele metodologice Nr. 1/1994 privind selecţionarea managerilor, elaborate de FPS şi publicate în Monitorul Oficial Nr. 52/2 martie 1994).

În intenţia de a reduce influenţa factorilor restrictivi pentru cursanţi din eşaloanele inferioare (P, T, U, E), s-a recurs la înjumătăţirea tarifului de înscriere. Acţiunea a rămas fără rezultat sensibil, aşa cum se poate constata din desfăşurătorul seriilor în semestrul II/1994.

Structura cursanţilor după locul de provenienţă se prezintă astfel:

din institute din Bucureşti - 134 cursanţi

din provincie - 75 cursanţi,

după cum urmează:

Bucureşti - 134	Craiova - 5	Piteşti - 1
Baia Mare - 3	Cluj - 3	Ploieşti - 1
Braşov - 8	Deva - 2	Rm.Vâlcea - 1
Brăila - 31*	Iaşi - 1	Târgovişte - 2
Constanţa - 3	Mediaş - 2	Timişoara - 2
Câmpina - 3	Petroşani - 3	Satu Mare - 2

* inclusiv seria organizată la Brăila.

2. Tematica

Pe parcursul anului 1994, tematica programelor a ajuns de la 18 la 46 module tematice, prezentate în tabelul ce urmează.

SETUL DE MODULE TEMATICE

Nr.	Denumire
1.	Managementul creativităţii în activitatea de C&D
2.	Evoluţii determinate de tehnica de calcul în structura şi desfăşurarea activităţii de cercetare
3.	Drepturile de proprietate intelectuală în C&D
4.	Analiza valorii
5.	Cooperare internaţională în C&D
6.	Probleme de filozofie şi sociologie a ştiinţei
7.	Marketingul în C&D
8.	Managementul calităţii
9.	Tehnici de organizare şi conducere a unităţilor de C&D
10.	Sisteme informatice în conducerea unităţilor de C&D
11.	Strategie şi plan în conducerea unităţilor de C&D
12.	Analiza-diagnostic şi evaluarea unităţilor de C&D
13.	Project Management
14.	Managementul resurselor umane în C&D
15.	Managementul C&D şi economia de piaţă
16.	Managementul financiar al unităţilor de C&D
17.	Planul de afaceri şi studiul de fezabilitate
18.	Probleme strategice noi în managementul C&D din România
19.	Evaluarea patrimoniului unităţilor de C&D
20.	Direcţii de reformă a sistemului Stiinţă şi Tehnologie
(21)[1]	Privatizarea în C&D (dezbatere)
(22)	Problematica tranziţiei de sistem şi activităţile de C&D (dezbatere)
(23)	Profilul psihologic şi evaluarea personalităţii
(24)	Managementul şi progresul tehnic
(25)	Probleme legate de negocierea contractelor de management
(26)	Aplicaţii informatice
27	Psihologia procesului managerial
28	Instituţia publică de C&D în procesul de tranziţie
29	Bugetul de venituri şi cheltuieli în C&D
30	Tehnici de restructurare
(31)	Surse de finanţare a activităţilor de C&D
32	Gestiunea costurilor în unităţile de C&D
(33)	Salarizarea personalului în C&D
(34)	Finanţarea investiţiilor; amortizările; gestiunea activelor corporale în unităţile de C&D (schimb de experienţă)

Nr.	Denumire
(35)	Activele necorporale în C&D; managementul financiar al proprietăţii intelectuale (dezbatere)
36	Clasificarea domeniilor pieţei tehnologice - produse şi servicii
37	Asigurarea resurselor umane în C&D
38	Dezvoltarea şi utilizarea raţională a resurselor umane în C&D
39	Evaluarea performaţelor umane în C&D
40	Factori de personalitate. Aptitudini. Caracter în activitatea de C&D. Profilul psihosocioprofesional al cercetătorului ştiinţific
41	Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii în C&D
42	Aspecte psihosociale ale organizării şI conducerii
(43)	Din practica managementului resurselor umane în activitatea de C&D din Canada (întrebări şi răspunsuri)
(44)	Din experienţa managementului resurselor umane în C&D din România (schimb de experienţă)
(45)	Tehnologia lucrării de cercetare - de la tema-program până la avizare
46	Participarea la programele internaţionale de cercetare: Cum să penetrăm sistemul?

Au fost realizate 15 suporturi de curs noi, dintre care 2 sunt anexate la prezenta documentaţie (modulele 30 şi 46), iar celelalte 13 au fost prezentate în cadrul documentaţiilor fazelor anterioare din 1994.

Pentru două module, suporturile de curs elaborate în 1993 au fost rescrise complet şi sunt anexate (modulele 9 şi 12); la alte module s-au adus îmbunătăţiri parţiale.

Au fost depuse eforturi pentru îmbunătăţirea atractivităţii prezentărilor, inclusiv prin exemplificări şi prin material grafic.

Au fost asigurate prezentări de mijloace ale tehnicii de calcul utilizate în procesul managerial şi au fost efectuate pregătiri pentru intensificarea recurgerii la tehnica de calcul în procesul de predare, în special pentru project management.

Au fost elaborate şi aplicate 4 diferite categorii de teste:

- de cunoştinţe economico-manageriale (prezentat şi exemplificat în cadrul documentaţiei fazei A.5.2);

- de cunoştinţe în domeniul managementului resurselor umane (faza A.5.3);

- de context socio-profesional şi nevoi de instruire, în variante (o variantă este prezentată în cadrul paragrafului următor);

- de evaluare de către cursanţi a utilităţii cursului (prezentat în cadrul documentaţiei fazei A.5.1. şi reluat în cadrul celorlalte faze, inclusiv în paragraful următor).

3. Evaluări şi teste

Finalitatea majoră a programelor de perfecţionare, văzută de către proiectanţii acţiunii, a fost realismul tematicii şi utilitatea demersului, văzute din ambele părţi, a prestatorului şi a cursantului. De aici şi nevoia de a evalua, pe componente metodologice, de conţinut şi eficienţă a eforturilor, fiecare serie, la grupe de serii, la programul anual.

S-a urmărit ca, prin cuantificări adecvate câmpului investigat, să se identifice părţile bune ale tematicii, ale metodologiei şi organizării programului de instruire şi deopotrivă să se afle părţile slabe, în scopul punerii în lucru a unor ameliorări.

Din două părţi s-a urmărit culegerea de opinii şi sugestii: de la lectorii-instructori şi de la cursanţi.

Dintre multele constatări făcute în procesul de investigare a stării de pregătire managerială a eşalonului doi de conducere din unităţile de cercetare, în lipsa fazei de stabilire a cerinţelor de perfecţionare profesională a acestora, a fost aceea că cei mai mulţi, iar la seria a 2-a din programul P, nici unul dintre cursanţi nu urmaseră, în ultimii 20 de ani, vreun curs de perfecţionare managerială. Această informaţie s-a constituit într-un puternic argument pentru organizatorul de programe, în adâncirea investigaţiei şi prin extinderea cercetării asupra stării de pregătire managerială dincolo de marginile categoriei de conducători în post.

Aşa s-a ajuns la cercetarea eşantioanelor de cercetători care n-au legătură nemijlocită cu procesul de administrare a treburilor din secţie, laborator, centre, a celor ce în mod convenţional au fost numiţi tineri cercetători şi invitaţi la programele de tip T.

Cum la acest tip de program n-au fost înscrieri decât la institutele CEPROHART S.A. din Brăila şi ICE S.A. din Bucureşti, după cum s-a mai menţionat, SCIENTCONSULT a organizat, cu sprijinul AGIR, un seminar consacrat pregătirii manageriale a tinerilor cercetători.

Dezbaterea a urmărit identificarea problemelor din zona de influenţă a managementului, cu care se confruntă tinerii cercetători, precum şi identificarea modalităţilor optime de organizare a cursurilor în anul 1995.

Consultarea participanţilor la acel seminar s-a făcut şi pe calea unei fişe de opinie, aceeaşi care a fost completată de către cursanţii seriilor T de la CEPROHART S.A., Brăila şi ICE S.A. Bucureşti.

Fişa este alăturată.

SCIENTCONSULT S.R.L. Vârsta:

Bucureşti Specialitatea:

Fişă de probleme Funcţia:

13.12.1994 Unitate de cercetare Da Nu

1. Aveţi o strategie a propriei cariere profesionale? Da Nu Parţial (subliniaţi)

2. Desfăşuraţi activitate de cercetare / dezvoltare / producţie / altele (specificaţi)

3. Consideraţi că activitatea Dv. actuală contribuie la dezvoltarea Dv. profesională ? ____ % (Da 100%, Nu 0%)

4. Cât utilizaţi din pregătirea Dv. profesională ? ____ %

5. Pentru cât din solicitările ce vă revin aveţi cunoştinţele necesare ? ____ %

6. În afară de cunoştinţe, simţiţi nevoia unor deprinderi pentru care pregătirea Dv. nu este suficientă ? Da (rugăm exemplificaţi pe verso) Nu

7. După facultate, aţi urmat forme de perfecţionare profesională? Da Nu

8. Aţi urmat forme de instruire şi perfecţionare managerială ? Da Nu

9. Consideraţi că în activitatea Dv. vă sunt necesare cunoştinţe manageriale ? Da Nu Nu ştiu

10. În activitatea Dv. profesională, vă confruntaţi cu probleme de:

- conducere de echipă, lucru în echipă Da Nu Parţial Nu cunosc

- managementul proiectelor (lucrărilor) Da Nu Parţial Nu cunosc

- transfer de tehnologie Da Nu Puţin Nu cunosc

- relaţii umane Da Nu Parţial Nu cunosc

- resurse umane Da Nu Parţial Nu cunosc

- relaţii economice internaţionale Da Nu Parţial Nu cunosc

- relaţii ştiinţifice internaţionale Da Nu Parţial Nu cunosc

- negocieri Da Nu Puţin Nu cunsoc

- proprietate intelectuală Da Nu Parţial Nu cunosc

- concurenţă neloială Da Nu Parţial Nu cunosc

- managementul calităţii Da Nu Parţial Nu cunosc

- managementul creativităţii Da Nu Parţial Nu cunosc

- management financiar Da Nu Parţial Nu cunosc

- marketing Da Nu Parţial Nu cunosc

- economie Da Nu Puţin Nu cunosc

- finanţare (obţinere fonduri) Da Nu Puţin Nu cunosc

- altele (specificaţi)

11. Cunoaşteţi strategia de dezvoltare / restructurare a domeniului Dv.?

12. Aţi fost consultat / implicat în stabilirea strategiei ? Da Nu Parţial

Dintre răspunsurile primite, pentru un eşantion de 45 subiecţi, cu vârstă medie 36 ani, se menţionează:

1. Aveţi o strategie a propriei cariere profesionale? Da 22, Parţial 17

3. Consideraţi că activitatea Dv. actuală contribuie la dezvoltarea Dv. profesională ? 61% (Da 100%, Nu 0%)

4. Cât utilizaţi din pregătirea Dv. profesională ? 50%

5. Pentru cât din solicitările ce vă revin aveţi cunoştinţele necesare ? 76%

6. În afară de cunoştinţe, simţiţi nevoia unor deprinderi pentru care pregătirea Dv. nu este suficientă ? Da 29, Nu 12.

7. După facultate, aţi urmat forme de perfecţionare profesională? Da 35, Nu 10.

8. Aţi urmat forme de instruire şi perfecţionare managerială ? Da 21, Nu 23.

9. Consideraţi că în activitatea Dv. vă sunt necesare cunoştinţe manageriale ? Da 40.

10. În activitatea Dv. profesională, vă confruntaţi cu probleme de (Ordine descrescătoare a răspunsurielor “Da”):

conducere de echipă, lucru în echipă	32
relaţii umane	30
managementul proiectelor (lucrărilor)	28
managementul calităţii	22
proprietate intelectuală	21
managementul creativităţii	21
transfer de tehnologie	20
Negocieri	20
Marketing	20
finanţare (obţinere fonduri)	20
relaţii ştiinţifice internaţionale	19
concurenţă neloială	16
Economie	15
management financiar	14
resurse umane	12
relaţii economice internaţionale	7

11. Cunoaşteţi strategia de dezvoltare / restructurare a domeniului Dv.?

16 Da, 15 Nu

12. Aţi fost consultat / implicat în stabilirea strategiei ?

1 Da, 34 Nu, 9 Parţial

Lectorii, în contact permanent cu directorul de programe, au contribuit la alcătuirea

tematicilor, au elaborat, completat şi revizuit modulele tematice şi au luat cunoştinţă de opinia cursanţilor în privinţa prestaţiei corpului de instruire.

Cursanţii, la rândul lor, şi-au exprimat opiniile în cursul dezbaterilor, iar în mod organizat ei au participat, la încheierea fiecărei serii, la dezbaterea deschisă, pe o durată de 1 1/2 ÷ 2 ore, de evaluare a programului.

La baza acestei dezbateri au stat fişele individuale de evaluare a programului, completate în mod anonim de către fiecare cursant în parte, conform modelului prezentat în cadrul documentaţiei fazei A.5.1.

Recapitulând principalele rezultate ale acestor evaluări, efectuate la fiecare serie, se pot menţiona cele prezentate în continuare.

Utilitatea programului

Consultarea cursanţilor, privind opinia lor despre programul la care au participat, s-a făcut la încheierea orarului, în mod anonim, în scopul exprimării neîntârziate.

Aşa cum era prenăzut în fişa de evaluare, cursanţii au apreciat participarea lor în patru grade de utilitate:

- foarte utilă;

- utilă;

- puţin utilă;

- deloc utilă.

Examinarea centralizatorului de opinii confirmă constatarea organizatorilor că programele au fost considerate utile în grad superior.

EVALUAREA UTILITĂŢII PROGRAMELOR

Nr.	Prog.		Cursanţi		Aprecieri privind utilitatea participării
crt.			Tot.	Fişe		f. utilă (nr./%)			utilă (nr./%)		puţin utilă (nr./%)		deloc utilă (nr.)	fără opinie (nr.)
1.	D - 01	25		24	20		80	4		16	0		0	0
2.	D - 02	32		28	16		50	12		37	0		0	0
3.	P - 03	13		12	8		61	4		30	0		0	0
4.	D - 04	15		13	10		66	3		20	0		0	0
5.	D - 05	13		12	6		46	6		46	0		0	0
6.	D - 06	10		7	4		57	3		43	0		0	0
7.	P - 07	14		11	3		27	8		73	0		0	0
8.	D - 08	16		15	9		60	6		40	0		0	0
9.	F - 09	6		4	1		25	2		50	1	25	0	0
10.	P - 10	11		8	5		62	3		38	0		0	0
11.	T - 11	28		24	13		54	11		46	0		0	0
12.	U - 12	6		5	1		20	4		80	0		0	0
13.	T - 13	20		18	11		60	7		40	0		0	0
TOTAL		209		181	107		59		73	40	1	0,6	0	0

Aprecierea diferenţiată asupra utilităţii modulelor

Între cele două extreme de evaluare, una exprimată prin “toate” (toate modulele au fost interesante) şi cealaltă prin lipsa oricărui răspuns, se găsesc menţionate în chip stabil cele mai multe din modulele prezentate la cursuri.

În analizele semestriale au fost reţinute integral opiniile pentru fiecare modul şi chiar autor. Din cele 44 de module ce intră în lista SCIENTCONSULT, drept urmare a analizelor de valoare ce s-au făcut în decursul anului, unul singur (modul 6) n-a mai fost rulat, deşi scoaterea din listă nu s-a putut încă aprecia ca definitivă.

Îmbunătăţirea tematicii

Cele mai multe sugestii de îmbogăţire a tematicii gravitează în jurul dezvoltării unor module din lista SCIENTCONSULT.

Unele solicitări au privit noile programe de perfecţionare pentru managementul resurselor umane (U) şi managementul resurselor financiare în C&D.

Reţinem cele mai frecvente sugestii ale cursanţilor:

- legislaţie curentă;

- dezvoltarea problematicii de tranziţie;

- legislaţia privatizării;

- metodologia privatizării unităţilor de C&D;

- informatica în management;

- cooperarea internaţională în C&D;

- tehnici de comerţ exterior;

- o nouă meserie pentru cercetător: antreprenor.

Relaţia dintre numărul de teme şi detalierea tratării

Cele mai stabile referinţe se grupează în jurul structurării oferite de program şi anume 44% din numărul de opinii exprimate, consideră că tratarea temelor s-a făcut echilibrat sub raportul dintre detaliu şi generalitate.

Urmează apoi un pachet de subiecţi de mărimea relativă 29% care ar fi preferat detaliul în tratare, iar 15% ar fi preferat un tratament mai sintetic al temelor.

Modul de tratare

Cele mai multe opinii confirmă preferinţele maturilor aflaţi în rolul de cursant: mai mult dezbateri.

Alte păreri:

- mărirea duratei de program;

- e bine aşa;

- exemplificări din realităţile româneşti;

- exemple din practica lectorilor;

- studii de caz.

Îmbunătăţirea organizării

Aprecierile cursanţilor au fost cu totul favorabile în ce priveşte organizarea. Se găsesc adesea consemnate opinii de felul:

- organizarea a fost excelentă, profesionistă etc.;

- încheierea să se facă printr-o lucrare elaborată de către cursant;

- să se organizeze cursuri în centre zonale;

- să se organizeze cursuri în cadrul institutelor de cercetare;

- să se organizeze reciclarea seriilor.

Durata programelor

Încă din faza de proiectare, organizatorii au fost confruntaţi cu restricţii multiple de natură a limita drastic resursa de timp afectat de cţre participanţi unei serii. Aceste restricţii sunt generate de tranziţia structurală a unităţilor de cercetare-dezvoltare şi s-au manifestat prin dorinţa cursanţilor de a lipsi cât mai puţin timp din unitate, prin lipsa de fonduri financiare, prin evitarea cheltuielilor ridicate prilejuite de deplasarea la cursuri (pentru cei din provincie).

Cunoscând aceste realităţi, ne-am limitat la durata de o săptămână sau la două pentru un ciclu de curs.

Aceste premize de programare au fost confirmate şi de către cursanţi, care au apreciat, în majoritate, că durata a fost corespunzătoare; a urmat, în ordine, aprecierea că durata a fost prea scurtă; foarte puţine opinii (sub 1%) au apreciat durata ca fiind prea lungă.

Alte propuneri

Această rubrică din fişa de evaluare a avut ca scop lărgirea câmpului de exprimare a cursanţilor.

Aici s-au făcut o sumedenie de sugestii, dintre care se pot cita:

- la dezbateri să participe şi factori de decizie din MCT;

- curs separat de management al resurselor umane în C&D;

- modul specializat de comerţ exterior;

- continuarea cursurilor prin convocări periodice;

- includerea în tematică a utilizării calculatorului pentru manageri;

- publicitatea mărită pentru programele D, P, T;

- adâncirea tematicii printr-un al doilea ciclu;

- legătură mai strânsă cu SCIENTCONSULT S.R.L.;

- instruirea pe o temă dată, cu durata de o zi;

- cursuri cu tematici restrânse (studiul de fezabilitate;planul de restructurare);

- organizarea cursurilor în institute, pentru a cuprinde personalul ce lucrează în C&D;

- diversificarea grupului de lectori.

Testul de cunoştinţe manageriale a fost aplicat în mod experimental participanţilor la seriile P-07 şi T-13 şi a fost introdus cu mai multe scopuri: obţinerea de informaţie privind nivelul cursanţilor, cunoştinţele lor iniţiale, în vederea adecvării conţinutului predării; obţinerea unei imagini a nivelului general de cunoştinţe economico-manageriale şi de cultură profesională în cercetare; motivarea cursanţilor privind programul de perfecţionare profesională, prin relevarea gradului lor de cunoaştere / necunoaştere a problematicii manageriale, în cercetare şi în general.

Testul elaborat şi răspunsurile primite la seria P-07 au fost prezentate în cadrul documentaţiei fazei A.5.2. Din examinarea corelaţiei răspunsurilor corecte, incorecte sau absente în cadrul formularelor de test (răspusuri date de aceleaşi persoane), s-a constatat că răspunsurile corecte / incorecte sunt aproape uniform repartizate pe persoane, adică fiecare cursant a dovedit bună cunoaştere a unor probleme şi slabă cunoaştere a altor probleme. In timp ce majoritatea cursanţilor au răspuns corect la cel puţin câteva întrebări, nici unul dintre ei nu s-a remarcat prin răspunsuri exclusiv corecte. Cu alte cuvinte, în măsura în care testul a fost relevant pentru gradul de cunoştinţe manageriale, rezultatele au arătat că este mult loc de perfecţionare.

II. Evaluarea de ansamblu a programelor desfăşurate în 1994 şi propuneri pentru anul 1995

Programele de perfecţionare realizate în anul 1994 au oferit un material bogat de analiză MCT şi firmei organizatoare. In cele ce urmează, sunt prezentate principalele noastre concluzii - şi propuneri.

1. O mare parte dintre cei ce îşi desfăşoară activitatea în C&D realizează importanţa organizării şi desfăşurării activităţii pe principii moderne de management şi, în consecinţă, sunt doritori să participe la acţiuni de perfecţionare managerială.

Propunere: Continuarea desfăşurării programului de perfecţionare managerială a personalului din C&D, cu extinderea participării şi cu completarea şi rafinarea structurii ofertei.

2. Reglementările introduse în 1994, în legătură cu necesitatea participării la astfel de cursuri pentru a ocupa postul de manager, au stimulat participarea la programele de perfecţionare managerială.

Propunere: Continuarea desfăşurării programelor de perfecţionare managerială pentru cadrele de conducere (“pe post”) din C&D.

3. Lipsa unor reglementări similare pentru restul nivelurilor de personal din C&D, sau, măcar, a unor “mesaje” clare de sprijin din partea forurilor tutelare, a făcut ca participarea şefilor de laborator, a cercetătorilor fără funcţie de conducere, a tinerilor cercetători, să fie mult mai scăzută decât cea a directorilor.

Propuneri:

- extinderea şi nuanţarea, de către MCT, a cerinţelor de perfecţionare managerială pentru lucrătorii din C&D (de ex., ca o condiţie pentru ocuparea posturilor avansate de C.P.), atât la nivel de iniţiere, cât şi la cel de perfecţionare (în adevăratul sens al cuvântului) managerială;

- diferenţierea structurii programelor, pentru a răspunde în mod specific interesului şi nevoilor de perfecţionare ale cadrelor de conducere “pe post”, ale cadrelor de persepctivă managerială, sau cercetătorilor care trebuie doar să înţeleagă contextul şi semnificaţia măsurilor manageriale care le ghidează activitatea.

4. Precedentele două constatări sugerează şi faptul că, dacă preocupările modernizării managementului activităţii de C&D sunt prezente, ele reflectă, deocamdată, numai preocupări tactice, imediate, conjuncturale şi nu o viziune strategică de pregătire în domeniul managerial a “schimbului de mâine”.

Propunere: MCT să solicite institutelor din reţea planuri de modernizare managerială, inclusiv de perfecţionare a cunoştinţelor manageriale ale întregului personal din activitatea de C&D.

5. Chiar atunci când sunt interesaţi, cei ce îşi desfăşoară activitatea în C&D îşi pot doar cu greu permite cicluri lungi de perfecţionare, respectiv de absenţă de la locul de muncă.

Propunere: Diversificarea ofertei, de exemplu prin:

- organizarea şi de cicluri de pregătire fie mai scurte, fie fragmentate (de ex., nu 5+5 zile la rând, ci 1-2 zile pe săptămână);

- organizarea şi de cicluri de perfecţionare “prin corespondenţă” (sesiune scurtă de prezentare/familiarizare, cu distribuirea suporturilor de curs, urmată, după un interval dat de timp, de reunirea grupului pentru dezbateri, studii de caz etc.)

- extinderea ofertei de “in-house training”: organizarea de cicluri de perfecţionare la sediul cursanţilor, cu program şi programă adaptate nevoilor specifice ale instituţiei respective.

6. Este nevoie de perfecţionarea cunoştinţelor atât de management strategic, cât şi de management tactic şi ştiinţific.

Propunere: Diferenţierea diverselor tipuri de programe (“D”, “P”, “T” etc) trebuie să se facă nu numai la nivel de selecţie a modulelor, ci şi la nivel de detaliere (directorii au nevoie de detalii la anumite subiecte şi numai de informare generală la altele, în timp ce pentru şefii de laborator combinaţia optimă poate fi alta).

7. Până de curând, actualizarea cunoştiinţelor manageriale nu a fost o opţiune consecvent şi sistematic oferită lucrătorilor din C&D, ceea ce creează necesitatea unei pregătiri generale în domeniu a masei de lucrători din C&D (“ajungere la zi”), urmată de perfecţionare în domeniu, diferenţiată pe funcţii, strategii etc.

Propunere: Organizarea şi de sesiuni de scurtă durată şi largă audienţă, de familiarizare cu conceptele şi tehnicile principale ale managementului modern.

8. Din cauza conului de umbră în care s-a aflat perfecţionarea managerială ani de-a rândul, precum şi din cauza lipsei de experienţă în aplicarea metodelor moderne de management în activitatea de C&D, organizatorii programelor au întâmpinat anumite dificultăţi în a alcătui module de curs nu numai interesante şi moderne din punct de vedere teoretic, dar şi cu încărcătură practică relevantă.

Propunere: Invitarea şi a unor specialişti din domeniul management (inclusiv management training), din domeniul C&D, din ţări cu experienţă în aplicarea managementului modern şi cu metode adecvate, moderne, specifice de predare, pentru seminare, schimburi de experienţă etc.

9. Perfectionarea managerială (ca şi aplicarea princiipiilor calităţii) în activitatea de C&D nu se desfăşoară în prezent ca răspuns la acţiunea unor pârghii economice, structurale, care să încurajeze în fapt rezultatele managementului strategic şi tactic de calitate şi să penalizeze lipsurile sau greşelile manageriale repetate. Acest context nu este încă o realitate în economia României, şi, cu atât mai puţin, în C&D, iar creerea lui va necesita acţiuni complexe şi de durată. Totuşi, considerăm că ridicarea nivelului general de cunoştinţe manageriale, schimbarea de metalitate bazată pe cunoştinţe în domeniu, nu poate decât să favorizeze şi să grăbească modernizarea managerială a activităţii.

Propuneri:

- continuarea acţiunilor de difuzare a cunoştinţelor manageriale moderne în rândul celor ce îşi desfăşoară activitatea în C&D;

- prezentarea sistematică şi dezbaterea, în cadrul programelor de perfecţionare managerială, a viziunii, strategiei, cerinţelor etc. ale MCT în domeniul modernizării manageriale.

10. A fi un bun manager este atât o ştiinţă, cât şi o artă. Pregătirea managerială nu poate fi completă dacă pregătirea, inevitabil preponderent teoretică, de la cursuri, nu este însoţită de practică, de aplicarea cunoştinţelor dobândite. Iar aplicarea practică, cel puţin iniţial, este preferabil să se facă în legătură cu, sau în prezenţa unor consultanţi cu experienţă în domeniu (“coaches”).

Propunere: Imbinarea participării la programe, cu aplicaţii practice. De exemplu, alegerea unei probleme reale, de la locul de muncă şi transformarea rezolvării ei într-un proiect, cu termen şi obiective, urmată de prezentarea şi discutarea rezultatelor într-o întâlnire ulterioară, cu toţi participanţii la seria respectivă. Aceste aplicaţii practice, bine organizate, sprijinite şi monitorizate, ar reprezenta nu numai consolidări ale cunoştinţelor manageriale, ci şi îmbunătăţiri incrementale ale practicilor manageriale din C&D din România.

11. Perfecţionarea managerială nu poate constitui o preocupare reală, cu componentă strategică, în condiţiile instabilităţii structurale a C&D şi a economiei. Forurile tutelare ale C&D din România trebuie să nu piardă din vedere că programele de perfecţionare managerială desfăşurate acum contribuie în primul rând la ridicarea nivelului de cultură generală managerială; numai când activitatea din C&D se va desfăşura în condiţii mai stabile şi când eficienţa economică a activităţii de C&D (inclusiv o utilitate socială percepută ca atare) va deveni o cerinţă reală -- va fi percepută şi perfecţionarea managerială ca având un obiectiv real şi imediat.

Propunere: Adaptarea şi actualizarea continuă a ofertei de programe de perfecţionare managerială, la cerinţele reale, practice, curente, ale activităţii de C&D.

12. Imbunătăţirea activităţii manageriale nu depinde numai de cunoştinţele şi aptitudinile managerilor. Este nevoie de modificări în structura activităţii şi a institutelor de C&D, care să facă posibilă această îmbunătăţire (de exemplu, modificări în modul de recrutare a cercetătorilor şi managerilor, de măsurare a rezultatelor, de promovare, de compensare etc.)

Propunere: Lucrările practice propuse la pct. 10 pot include şi studii (finanţate, desigur, pentru a nu rămâne în sfera amatorismului) şi propuneri pentru modificările structurale necesare pentru a favoriza, stimula, încuraja modernizarea managerială.

CONCLUZII

Lucrarea Elaborarea şi organizarea derulării prgramului de instruire şi perfecţionare managerială în specificul activităţii de cercetare-dezvoltare a urmărit, înainte de toate, realizarea a două finalităţi cu pronunţat caracter aplicativ:

w elaborarea programelor de “Management strategic în unităţile de C&D”;

w evaluarea seriilor pilot de perfecţionare în management strategic şi incorporarea obsevaţiilor în propuneri pentru desfăşurarea în continuare a programelor.

În ceea ce priveşte primul obiectiv al lucrării, acela de a avea modulele tematice cerute de programul de instruire şi perfecţionare managerială în specificul activităţilor de C&D, numărul modulelor a crescut de la 26 în semestrul I, la 44 la sfârşitul anului 1994.

Aşa cum se poate vedea fie şi din simpla examinare a titlurilor, tematica se amplasează în zona strategiilor manageriale, deşi, pe măsura desfăşurării seriilor pilot, s-au cerut uşoare deplasări spre zona specificului de tranziţie, spre aplicativ, spre dezbateri.

In cadrul evaluării seriilor pilot, s-a analizat profilul participanţilor, ca grup, şi s-a analizat răspunsul acestora la oferta de cursuri. Din acestea, s-au tras, mai departe, concluzii pentru adaptarea, modificarea, diversificarea structurii programelor şi a conţinutului modulelor, pentru a permanentă adecvare la necesităţile şi interesul cursanţilor.

De asemenea, din experienţa desfăşurării programelor pilot, s-au putut trage şi concluzii generale, despre contextul şi problemele de fond ale modernizării manageriale a activităţii de C&D din România, precum şi a necesităţilor aferente de perfecţionare managerială.

Concluzia generală a lucrării este că desfăşurarea seriilor pilot a fost în întregime binevenită şi că ar fi util ca ea să continue. De asemenea, că este nevoie de instituţionalizarea necesităţii pregătirii şi perfecţionării manageriale, precum şi de îmbunătăţirea cadrului structural de desfăşurare a activităţii de C&D, astfel încât modernizarea şi îmbunătăţirea activtăţii manageriale să poată da rezultate semnificative.

Propunerile pentru programele de perfecţionare pentru semestrul I anul 1995[2] sunt cuprinse în desfăşurătorul anexat:

PROGRAME DE INSTRUIRE ŞI PERFECŢIONARE

MANAGERIALĂ ÎN SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE

Semestrul I - 1995

	Cod	Durata (zile)	Luna
		Taxa de participare (lei)	I	II	III	IV	V
Management general în C&D
Management strategic în C&D Manageri/Directori	D	5 …	30	3			01-05
Management strategic în C&D (Complemente ptr. directorii care au urmat cursul D)	D*	5 …		27	3
Managementul compartimentelor de cercetare (laboratoare, secţii)	C[3]	10 …		13-24
Managementul ptr. tineretul din C&D	T	5 …			6-10	10-14
Probleme specializate de management în C&D
Managementul lucrărilor de cercetare (project management)	L	3 …		8-10		5-7
Management financiar în C&D	F	3 …				17-19
Managementul resurselor umane în C&D	U	4 …			14-17
Participarea la programe internaţionale de C&D	I	1 …		7		4
Managementul timpului în C&D	M	1 …		6		3

Teme şi faze următoare Înapoi

---

[1] parantezele marcheazã dezbateri sau module susþinute fãrã suport de curs

[2] Aceste propuneri reflectã structura programelor aşa cum a fost ea în 1994.

[3] Acest modul a avut abrevierea “P” în 1994; a fost schimbatã acum în “C”, de la “compartiment”