Instrumente economico-financiare şi juridice

pentru stimularea interesului agenţilor economici

pentru progres tehnic, calitate, eficienţă

RAPOARTE DE CONSULTANŢĂ

pentru Ministerul Cercetării şi Tehnologiei,

- decembrie 1993 –

1) privind aplicarea Legii nr. 66/1993

2) privind specificarea acţiunilor / documentelor necesar de întocmit pentru înfiinţarea în România a unui institut / centru internaţional de cercetări în domeniul fizicii pământului

V. şi A

Raport de consultanţă privind aplicarea Legii nr. 66/1993

Legea nr. 66/1993 prevede atribuţii cu caracter consultativ pentru “ministerul de resort”, în etapa de aplicare a legii, în ceea ce priveşte:

- “Metodologia privind selecţionarea managerilor şi încheierea contractului de management” (art. 8)

- “Criteriile de performanţă, în scopul adaptării acestora la strategia preconizată pentru domeniul respectiv” (art. 13, alin. 4).

Propunerile ce se fac în continuare urmează prevederile Legii nr. 66/1993, ca precizări şi completări specifice, fără comentarii asupra prevederilor legii în sine, în vigoare.

Pentru metodologia de selecţionare a managerilor şi încheiere a contractului de management, ar fi util să se cunoască documentul pe care Fondul Proprietăţii de Stat urma să îl elaboreze, “cu consultarea ministerelor de resort”, până la 13 noiembrie 1993,

“La stabilirea criteriilor de selecţie”, menţionate în art. 6 alin. 4 din Lege, pentru societăţile comerciale cu profil de C&D, este recomandabil să fie avute în vedere, în completarea criteriilor explicitate în textul legii (sau în locul unora dintre acestea):

o experienţa şi realizările proprii în activitatea de cercetare sau / şi în aplicarea unor rezultate ştiinţifice sau tehnologice avansate.

Explicaţii:

- În cercetare, nu este recomandabil ca funcţia managerială să fie separată de competenţa ştiinţifică, de prestigiul profesional.

- Trebuie să se evite selectarea ca manageri a unor specialişti care, chiar dacă au o experienţă în domeniu sau ramura respectivă, nu au o experienţă proprie de cercetare, deoarece, după cum arată practica, aceştia nu pot adopta decizii în cunoştinţă de cauză (nu au discernământ propriu) privind problemele cu care se vor confrunta în activitatea de cercetare.

- Pe plan mondial, inclusiv în ţările avansate cu economie de piaţă, instituţiile ştiinţifice şi laboratoarele tehnologice sunt conduse de specialişti cu mare prestigiu ştiinţific / tehnologic în domeniul respectiv.

În mod corespunzător, pentru “selectarea ofertelor”, prevăzută în art. 7 alin. 2 a fi efectuată de către FPS şi FPP, este recomandabil să fie constituite comisii de selecţie, din care să facă parte şi specialişti de înaltă calificare din activitatea de cercetare, preferabil – din specialitatea respectivă.

“Oferta” să cuprindă şi un Curriculum Vitae, în care candidatul să-şi prezinte studiile, experienţa acumulată şi realizările obţinute în domeniul cercetării, confirmarea acestor rezultate, în practică sau / şi în publicaţii ştiinţifice din străinătate. Pentru funcţia de manager, această experienţă trebuie să includă o activitate îndelungată reuşită la niveluri manageriale inferioare – şefi de laboratoare, secţii, coordonare de lucrări de cercetare complexe, prin care să se dovedească şi capacitatea antreprenorială a candidatului.

“Criteriile de performanţă” în cercetare (de altfel – şi în industrie) să fie nu numai cele reflectate în indicatori financiari-contabili, deoarece, prin esenţa sa, cercetarea presupune:

- eforturi (cheltuieli, deci – reduceri de profit) în perioada curentă, pentru rezultate (creşteri de profit) în exerciţii financiare viitoare;

- eforturi în unitatea de C&D pentru rezultate fie în unităţi productive şi în alte unităţi beneficiare, fie la nivel general social, în ansamblul economiei naţionale, sau în anumite zone teritoriale sau ramuri;

- eforturi economice concrete (şi, deci, înrăutăţiri ale indicatorilor financiari), pentru rezultate extra-contabile – obţinerea de poziţii ştiinţifice, progrese ale cunoaşterii, rezultate pe planul ocrotirii sănătăţii, al protejării mediului înconjurător) etc.;

- investiţii pentru calitate, nivel tehnic, activităţi promoţionale etc., care se regăsesc numai cu un anumit grad de risc şi în principal în exerciţii financiare următoare, pe termen lung;

- formarea unui climat ştiinţific creativ şi penetrarea pe piaţa ştiinţifică internaţională, care presupune un ciclu tehnologic, uneori, cu perioadă de recoltare a rezultatelor cu mult mai lungă decât perioada de 4 ani legiferată pentru a se decide reînnoirea sau nu a mandatului managerului; acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte activitatea în ramuri cu ciclu lung de promovare a progresului tehnic – agronomie, ramuri cu investiţii multianuale grele (de exemplu: energetica nucleară etc.).

Date fiind aceste considerente, în faţa Ministerului Cercetării şi Tehnologiei se deschid, sub aspectul tacticii de urmat, două grupe de opţiuni de alternativă:

a) Susţinerea că, în specificul cercetării, un ansamblu de indicatori, extraşi din evidenţele primare, nu pot reflecta în mod concludent (şi, mai ales, nedeformant) performanţa managerială; de aceea, se impune efectuarea de evaluări periodice a performanţei manageriale a unităţii de C&D, pe baza unei metodologii specifice şi de către firme de consultanţă neutre.

b) Constituirea unui set complex de criterii, care să reflecte laturile esenţiale, determinante ale prestaţiei manageriale a unităţii în cercetare, dar cu precizarea că:

- unele dintre aceste criterii evaluarea (aprecierea) unor indicatori:

- criteriile reflectate numai în indicatori calculaţi direct pe bază de date de evidenţă primară sau extraşi din raportările financiare sau statistice reflectă numai parţial performanţa managerială în cercetare (şi nu partea cea mai importantă) şi, din momentul în care devin criterii pentru aprecierea şi salarizarea managerului devin, totodată, susceptibili de manipulare, de deturnare, pe parcurs, a obiectivelor reale ale unităţii în direcţia satisfacerii cu precădere a criteriilor selectate, în dauna obiectivelor nereflectate în aceste criterii selectate.

În opţiunea a), sunt deschise două subvariante:

a1) Pe baza unei metodologii, evaluare ar urma să fie concretizată în “puncte” sau “note” pe ansamblu, agregate din puncte (note) acordate de evaluator pentru diferite aspecte analizate. Performanţa managerială ar fi reflectată în menţinerea, avansarea cu “x” puncte pe scara de evaluare (sau retrogradarea cu “x’ ” puncte).

a2) Consultantul – evaluator va avea misiunea nu numai să ajungă, pe baza analizei diagnostic efectuate, la un sistem de note, ci să prezinte un ansamblu de constatări şi concluzii explicite, privind punctele tari şi slabe constatate, problemele cu care se confruntă unitatea şi dacă activitatea managerială a condus sau nu (sau în ce măsură a condus) la soluţii satisfăcătoare sau apropiate de optim în condiţiile date etc. În final, această evaluare ar trebui să se materializeze şi într-o apreciere cantitativă a prestaţiei manageriale, conform unei grile, pentru a se putea decide menţinerea sau revocarea managerului şi cota parte de participare a managerului la profitul unităţii, prevăzută la art. 15 pct. b) din lege. Diferenţa faţă de subvarianta a1) constă în faptul că aprecierea / nota finală se creează direct, pe baza unei grile, în timp ce în subvarianta a1) nota finală se creează prin agregare multietajată.

În varianta b), pentru etapa 1994 se propun următorii indicatori:

b1) Indicatori prelevaţi din evidenţe primare sau care pot fi calculaţi conform unei metodologii stabilite:

- ponderea încasărilor asigurate din contracte directe în total încasări (încasări din contracte directe + încasări de la buget sau fondul special);

- ponderea profitului reinvestit în modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi informaţionale din total profit net;

- numărul brevetelor de invenţie obţinute, distinct: în ţară şi în străinătate (pentru unităţile la care acest lucru este în profil; nu se aplică, de exemplu, la unităţile având ca profil principal software);

- raportul între cercetătorii cu experienţă (vârstă peste 34 ani, peste 10 ani în cercetare) şi cercetătorii în formare (vârstă sub 34 ani, sub 10 ani în cercetare).

Pentru 1994 şi, mai ales, în continuare, din 1995:

- ponderea încasărilor din redevenţe şi vânzări / valorificări de licenţe, brevete etc., în total încasări.

b2) Indicatori care necesită evaluare:

- ponderea participării unităţii la programe de C&D cu caracter concret-orientat (care se finalizează cu atingerea unor obiective definite, în termene definite);

- volumul de aplicare a rezultatelor cercetărilor; importanţa economică, socială, ecologică a rezultatelor aplicate în perioada de raportare;

- decalajul mediu (în ani) al preocupărilor unităţii faţă de preocupările pe plan mondial, în specialitatea respectivă;

- grad de recunoaştere ştiinţifică internaţională, materializat prin număr de lucrări publicate în reviste ştiinţifice din ţări avansate;

- participare la programe de cercetare internaţionale – bilaterale, multilaterale, comunitare etc.;

- iniţiative şi deschideri realizate în activitatea unităţii;

- realizări în perfecţionarea personalului;

- eficienţa utilizării / valorificării mijloacelor fixe existente în dotare la finele perioadei precedente;

- realizări în modernizarea bazei materiale.

Pentru S.C. “Ştiinţă şi Tehnică” S.A., se propun următoarele criterii specifice principale:

b1)

- tirajul vândut

b2)

- acţiuni promoţionale realizate pentru noi soluţii tehnice;

- acţiuni educative şi informative realizate.

*

În general, conform prevederilor legii (art. 6 alin. 3 pct. c şi art. 13 alin. 1), indicatorii trebuie să fie cei care definesc strategia “de restructurare, relansare şi privatizare”, propusă de către candidat şi în baza căreia se încheie contractul de management.

Poate fi avută în vedere situaţia în care strategia de restructurare, relansare şi privatizare se realizează pe baza unui studiu separat, întocmit nu obligatoriu de către candidatul la funcţia de manager (sau nu numai de către candidat). Pe baza unui astfel de studiu, se întocmeşte un program de perspectivă, cu jaloane de control anuale, iar contractul de management stipulează nivelul la care vor ajunge indicatorii definiţi prin jaloanele menţionate, în mod diferenţiat pentru fiecare dintre anii la care se referă contractul de management.

Ordinea recomandată de preferinţă a variantelor şi subvariantelor: a2, a1, b1 + b2, numai b1 (aceasta – de evitat).

SCIENTCONSULT S.R.L. este în măsură să elaboreze metodologiile / grilele necesare conform recomandărilor din prezentul raport de consultanţă; de asemenea, este dispusă să realizeze, în calitate de firmă de consultanţă neutră, analize / evaluări concrete pentru diferite unităţi, inclusiv unităţi de C-D.

Raport de consultanţă privind specificarea acţiunilor / documentelor necesar de întocmit pentru înfiinţarea în România a unui institut / centru internaţional de cercetări în domeniul fizicii pământului

Acţiuni pregătitoare necesare

- Procurarea de documente (statute, contracte constitutive) privind alte institute ştiinţifice internaţionale cunoscute

- Un proiect de statut, cu explicitarea obiectului de activitate şi a scopurilor urmărite

- O schiţă orientativă de buget, pentru primii doi ani

- Elaborarea unui proiect de constituire, din care să rezulte:

- contribuţia părţii române

- financiar

- volum

- din ce surse

- fizic – bază materială pusă la dispoziţie

- clădiri, terenuri

- dotări

- specialişti

- ce se solicită / aşteaptă de la alţi fondatori

- financiar

- volum

- fizic

- specialişti

- Clarificarea problemelor legate de participarea / includerea / antrenarea institutelor de profil existente în România:

- Centrul de Fizica Pământului

- Institutul de Geodinamică

- Centrul de Gravitaţie şi Ştiinţe Spaţiale

În cazul constituirii institutului / centrului internaţional, în ce măsură institutul / institutele româneşti menţionate se includ în cel internaţional şi ce activităţi / bază materială proprie îşi păstrează.

- Listă de institute similare sau / şi agenţii şi alte organisme străine şi internaţionale cărora să li se adreseze propunerea de a participa la constituirea institutului / centrului internaţional.

- Lista personalităţilor ştiinţifice din străinătate cărora să li se adreseze invitaţia de a participa la constituirea institutului / centrului internaţional; eventual – de a face parte din organele sale de conducere ştiinţifică (consiliu ştiinţific, alte organe de lucru sau onorifice)

- Un memoriu, cu caracter de expunere de motive, care să detalieze interesele României pentru crearea institutului / centrului internaţional respectiv:

o Interese ştiinţifice

o Interese economice

o Contribuţie la imaginea României în exterior.

Înapoi Centru pentru activităţi spaţiale