Evaluarea impactului ştiinţei şi tehnologiei româneşti în dezvoltarea actuală a economiei şi societăţii

Elaborarea unui program de analize, testări, studii de caz experimentale, pentru evaluarea impactului ştiinţei şi tehnologiei româneşti asupra economiei şi societăţii

C U P R I N S

Capitolul 1. Preliminarii. Obiectul temei şi al fazei....................................

Capitolul 2. Opţiuni privind sferele analizate.............................................

Capitolul 3. Modul de organizare a activităţii necesare............................

Capitolul 4. Factori de risc, consideraţii privind credibilitatea rezultatelor

Capitolul 5. Resurse necesare, condiţii necesar de creat.....................

Capitolul 6. Nomenclatorul datelor şi informaţiilor de cules, metodologia de determinare şi prelucrare..............................................................................................

Capitolul 7. Concluzii................................................................................

Figura 1. Concepţia privind generarea impactului..................................

Anexa 1. Specificaţie orientativă de indicatori privind analiza impactului socio-economic al cercetării-dezvoltării..................................................................................

Check-list pentru aplicaţii / studii de caz, la nivel de program / proiect

Capitolul 1. Preliminarii. Obiectul temei şi al fazei

Pe plan mondial, este unanim acceptat faptul că ştiinţa are un rol determinant în evoluţia societăţii; că forţa pe arena politică mondială, avansul economic, nivelul general de trai, se află în strânsă relaţie cu nivelul tehnologic şi cu raţionalitatea managementului la toate nivelurile. Se ştie că importante comasări de giganţi industriali au loc, în prezent, în mare măsură, cu scopul declarat al supravieţuirii prin coordonarea eforturilor şi concentrarea rersurselor de cercetare-dezvoltare. Se cunoaşte - şi, în documentaţia primei faze (din anul 2000) a temei, au fost prezentate numeroase date exemplificative în acest sens - că ţările cele mai puternice şi avansate economic (ca şi unele ţări mici, caracterizate prin notabile progrese economice şi sociale) prezintă ponderi dintre cele mai mari ale resurselor alocate cercetării-dezvoltării. Alte date în acelaşi sens au fost prezentate şi în documentaţia primei faze pe anul 2001.

Din păcate, relaţia între resursele investite în cercetare şi succesele economice, sociale şi ecologice nu este nici simplă, nici directă şi, mai ales, nu este imediată. Pentru o ţară aflată în dificultate economică, cum este şi România, care, dintr-un buget de stat cronic deficitar si din bugete încordate ale unor agenţi economici cu multe tare ce le grevează profitabilitatea (spre a nu vorbi de pierderi), are multe nevoi stringente de alimentat, problema fundamentării deciziilor de alocare a resurselor către cercetare este una critică. De aici, importanţa studierii impactului cercetării-dezvoltării asupra economiei şi societăţii. Problema decelării acestui impact din ansamblul factorilor de influenţă ce ar putea fi luaţi în considerare este cu atât mai dificilă, cu cât, precum în orice ţară relativ mică, neaflată în eşalonul de leadership economic şi tehnologic mondial, nivelul general al tehnologiei este - cu un anumit decalaj de rămânere medie în urmă - cel determinat de nivelul mondial, de marile puteri tehnologice, economice şi politice, cercetării autohtone putându-i reveni doar două componente:

n prima, o anumită limitare (sau, dezirabil, reducere) a rămânerii în urmă medii faţă de nivelul mondial definitoriu;

n a doua, realizarea anumitor străpungeri izolate, punctiforme.

Aşadar, cea mai mare parte dintre indicatorii economici, tehnologici, sociali, ecologici etc., de sinteză, la nivel naţional, aceia care reflectă, într-o măsură mai mare sau mai mică, impactul ştiinţei şi tehnologiei, pot fi semnificativi pentru nivelul general al ştiinţei şi tehnologiei din România, dar aceasta este, în proporţie determinantă, o reflectare a nivelului tehnologic mondial (prin transferul de tehnologie, prin importul de utilaje, materiale şi tehnologie, prin transferul şi absorbţia de cunoştinţe şi de informaţie, prin mobilitatea specialiştilor etc.); numai într-o măsură limitată, numai pe anumite segmente sunt reflectate rezultatele şi impactul cercetării-dezvoltării româneşti.

În acest context, tema de cercetare are ca obiectiv cercetarea impactului socio-economic al ştiinţei şi tehnologiei româneşti (de fapt, al cercetării-dezvoltării româneşti), ca instrument de analiză strategică pentru stabilirea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării. Prin obiectivele ştiinţifice stabilite pentru fazele anterioare (şi prin originea şi iniţiativa abordării temei), s-au dorit “particularizări la nivelul programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, în raport cu tipologia şi specificul programelor existente”.

După cum s-a specificat în faza anterioară, termenul “impactul ştiinţei şi tehnologiei româneşti” nu constituie o exprimare suficient de consistentă. atiinţa şi tehnologia reprezentând acumulări la scară mondială şi integrări ample în timp; este de preferat conceptul de impact al cercetării-dezvoltării, doar aceasta constituind o activitate, susceptibilă de a crea impact şi delimitabilă la spaţiul naţional. De altfel; termenul de impact al cercetării-dezvoltării este preponderent utilizat pe plan mondial, în literatura de specialitate care se ocupă de subiectul de faţă; de asemenea, sub aspect utilitar, activitatea de cercetare-dezvoltare este cea care trebuie planificată, condusă, finanţată şi care are, deci, nevoia practică de a i se cunoaşte impactul.

Până în prezent, au fost parcurse două faze: Prima fază (2000) a caracterizat situaţia pe plan mondial în ceea ce priveşte cercetarea impactului şi, în anumită măsură, politicile statelor în domeniul susţinerii ştiinţei şi tehnologiei. A doua fază din temă (prima din anul 2001) a cuprins selectarea şi elaborarea de metode şi instrumente (indicatori, alte caracterizări, modele) recomandate pentru evaluarea impactului ştiinţei şi tehnologiei româneşti asupra dezvoltării economiei şi societăţii.

Obiectul prezentei faze, a treia din temă (a doua din anul 2001), îl constituie elaborarea unui program de analize, testări, studii de caz experimentale, pentru evaluarea impactului ştiinţei şi tehnologiei româneşti asupra dezvoltării economiei şi societăţii, cu ajutorul conceptelor, metodelor şi instrumentelor preconizate în cadrul fazelor precedente ale temei. În virtutea aprofundării, în continuare, a problematicii, documentaţia prezentei faze conţine şi unele dezvoltări, completări şi detalieri la conţinutul fazelor anterioare.

Se presupune că, în baza programului propus în cadrul prezentei faze, ultima contractată până în prezent, ar urma să fie planificate şi contractate faze în continuare, pentru realizarea analizelor, testărilor, studiilor de caz experimentale preconizate.

Capitolul 2. Opţiuni privind sferele analizate

Se porneşte de la premisa că impactul economico-social al cercetării-dezvoltării (-inovării) este multiplu, multilateral.

Impactul economic se realizează prin (şi se constată prin) >creşterea eficienţei economiei naţionale,

ceea ce, în condiţii de concurenţă, reflectă - şi contribuie la >creşterea competitivităţii economiei româneşti, reflectată în >ameliorarea poziţiei ofertei de produse şi servicii proprii pe diferite pieţe,

>inclusiv pe cea internă,

>creşterea ponderii segmentelor de piaţă ocupate,

>creşterea profitabilităţii realizate,

>intern şi la export,

>inclusiv pe seama îmbunătăţirii structurii exportului şi importului (în sensul unor ponderi optime ale materiilor prime, materialelor brut prelucrate şi, respectiv, produselor cu valoare adăugată ridicată);

>ritmuri de creştere optime,

>creşterea veniturilor populaţiei,

>creşterea cheltuielilor populaţiei (cu aceasta intrând şi în sfera impactului social, indisolubil legat de cel economic), >consolidarea poziţiei monetei naţionale în raport cu alte monete şi

>reducerea inflaţiei,

>creşterea rezervelor statului,

>creşterea capitalizării agenţilor economici,

>creşterea economiilor populaţiei.

Ca o consecinţă, pe un astfel de teren cresc

>investiţiile de capital

>(inclusiv cel străin)

şi

>investiţiile în general.

Toate acestea reprezintă impact economic al cercetării-dezvoltării-inovării, pentru că toate decurg (nu exclusiv, dar în măsură importantă; nu unidirecţional, univoc, dar în măsură preponderentă) din performanţe tehnice şi economice, din calităţi superioare ale produselor şi serviciilor oferite, precum şi ale proprii organizări, ale propriului management şi marketing.

Mai exact: sunt necesare, ca fiind categorii favorizante de rezultate scontate ale cercetării:

- soluţii noi sau / şi ameliorate pentru produse şi servicii, cu performanţe funcţionale şi calitative noi sau / şi superioare, cu consumuri reduse, cu raport calitate / cost ameliorat; inclusiv noi servicii aferente realizării, livrării, exploatării produselor, noi produse implantate în servicii sau creind câmp pentru noi servicii;

- tehnologii care permit realizarea de produse (eventual - şi servicii) cu funcţionalităţi noi, cu calităţi superioare şi / sau consumuri reduse; cu eficienţă superioară a valorificării resurselor naturale şi de alte categorii;

- informaţii, modele, apte să permită optimizarea soluţiilor şi a deciziilor, inclusiv cele privind dimensiuni, contolul şi managementul ameliorat al unor procese, prevenirea şi combaterea urmărilor unor dezastre sau alte daune;

- structurări de procese în sisteme, ceea ce deschid noi funcţionalităţi sau noi niveluri de performanţă.

Analizele se preconizează să fie efectuate, pentru diferite sfere, la două niveluri de aprofundare;

- un nivel sinoptic, relativ de suprafaţă, cu caracter de estimări de specialişti în baza unor informaţii şi analize sumare, preliminare, cu scopul de a acoperi întreaga plajă economico-socială;

- un nivel de aprofundare, pentru ramuri / domenii / discipline selectate, numeric - în funcţie de resursele financiare a căror obţinere va fi posibilă, dar urmând câteva priorităţi:

a) ramuri / domenii / discipline cu progres tehnico-ştiinţific rapid, cu rol cunosut ca fiind determinant în câmpul cercetării-dezvoltării şi al competitivizării economiei;

b) ramuri / domenii / discipline fie şi clasice, “mature”, dar cu pondere mare în economie, unde impactul scontat poate fi fie şi redus procentual, dar important cantitativ prin efectul de scară.

Eventual, într-o primă etapă, toate ramurile / domeniile / disciplinele vor trece prin nivelul sinoptic menţionat, selectarea priorităţilor urmând să fie făcută după parcurgerea acestei prime etape.

Este necesar să nu se omită caracterul biunivoc al mutaţiilor enumerate, în sensul că toate acestea constituie nu numai rezultate ale unor produse şi servicii de calitate, ci şi crează condiţii (economice şi sociale) ameliorate, favorizante, pentru realizarea unor produse şi servicii de calitate, inclusiv prin disponibilizarea sporită de resurse pentru investire în cercetare-dezvoltare şi în inovare. Din această aserţiune decurg cel puţin două corolare.

Primul corolar este: există (sau: poate exista) un punct critic, de inflexiune, dedesubtul căruia toate procesele pozitive scontate, enumerate, se desfăşoară în sens invers, negativ, defavorabil, periclitându-se şi agravându-se reciproc, stare ce poate fi considerată ca fiind de criză şi obiectivul principal (impactul scontat principal) constituindu-l stoparea procesului de criză, ruperea cercurilor vicioase care îl generează şi intrarea pe o spirală a dezvoltării pozitive (de fapt, ceea ce uzanţa defineşte sintetic prin termenul “relansare”); în acest scop, este necesară fie forţarea unor anumite procese pozitive cu efecte propagate importante, determinante, fie (şi) urmărirea concomitentă a ameliorării ansamblului componentelor cercurilor vicioase menţionate, prin măsuri localizate, până la răsturnarea echilibrului de ansamblu în sens favorabil. Nu este, însă, admisibilă tolerarea înrăutăţirii stării unora dintre componente, ceea ce este de natură să pericliteze relansarea, chiar în condiţiile unor evoluţii favorabile ale celorlalte componente.

Al doilea corolar: procesele au, luate în ansamblul lor, un caracter multiplicativ, ceea ce implică prudenţă în modelarea lor prin relaţii liniare.

O atenţie specială o necesită analizarea sferelor de interfaţă intre om / societate / economie, pe de o parte, şi natură, pe de altă parte:

- agricultura şi silvicultura (cu toate sferele componente şi înrudite)

- energetica

- conservarea şi protecţia mediului

- amenajarea teritoriului

- gestiunea catastrofelor naturale şi a altor stări excepţionale (inclusiv de sorginte politico-socială)

Trecând la componenta socială a impactului cercetării-dezvoltării (alte aspecte decât cele deja menţionate), sunt de analizat sferele:

>sănătate:

>evoluţii (eventual - mutaţii) în consecinţele ambientului, în regimul, condiţiile şi obiceiurile de viaţă, de muncă;

>noi medicamente;

>noi mijloace de diagnostic şi tratament

>noi boli; prevenirea şi combaterea lor

>reducerea duratei, a gravităţii, a costurilor de tratament al principalelor îmbolnăviri

>evoluţii în structura socială

>habitat, urbanizare

>mutaţii induse de societatea informaţională, tehnologia informatică, noile tehnici de comunicaţii

>idem condiţii de transport

>educaţie

>adaptare la noua tehnosferă

>adaptare la noile cunoştinţe

>noi concepţii, practici şi mijloace educaţionale

>noi consecinţe ale climatului mondializării şi ale divizării social-economice mondiale

>delincvenţa şi terorismul (combatere; consecinţe asurpa habitatului şi asupra proceselor socio-eonomice)

>mobilitate

>brain drain

>loisir

De subliniat în mod deosebit importanţa cercetării-dezvoltării autohtone în conexiune cu terapeutica hemoragiei sociale şi economice a brain drain-ului, impactul cercetării fiind de natură nu numai să limiteze brain drain prin ameliorarea situaţiei economice generale, ci şi nemijlocit, oferind câmp de activitate de posibil interes unor valori intelectuale.

Capitolul 3. Modul de organizare a activităţii necesare

Activitatea necesară, pentru evaluarea de ansamblu a impactului economico-social a cercetării-dezvoltării româneşti, se pretează la o abordare şi organizare matricială tridimensională:

- pe domenii / ramuri şi activităţi economico-sociale / discipline de cercetare-dezvoltare-inovare

- pe sfere de impact

- pe tipuri de efecte ale impactului

În subsidiar, se vor organiza activităţile:

- de obţinere, urmărire şi analiză a informaţiilor statistice din sistemul statistic naţional, sau indicatori / indici derivaţi din informaţiile statistice obţinute, conform nomenclatoarelor prezentate în anexe;

- analize punctuale, cu caracter de sondaje, vizând culegeri şi prelucrări de date pentru stabilirea unor valori de indicatori care nu se urmăresc în mod curent prin sistemul statistic naţional;

- analize de caz, pe ramuri, domenii, programe, proiecte.

Informaţiile vor fi culese în profil multianual, urmărindu-se obţinerea unor caracterizări ale trendurilor manifestate, sau a unor eventuale puncte de inflexiune (sau alte schimbări de trend), în corelaţie cu momente de referinţă, cunoscute, din evoluţia economiei României, sau în intercondiţionare cu trendurile altor indicatori statistici.

Desigur, pe ansamblul activităţilor menţionate, este necesară o coordonare ştiinţifică, conceptuală, metodologică şi utilitară (orientată spre scop), unitară.

Scopul cercetării de efectuat în continuare va trebui să fie dublu:

- pentru fixarea, experimentarea şi validarea metodelor de evaluare a impactului;

- pentru obţinerea unor judecăţi de valoare, valabile la stadiul dat, privind impactul real al cercetării-dezvoltării româneşti şi, drept consecinţă, privind eventuale corecţii sau mutaţii oportune în planificarea, stimularea, finanţarea, urmărirea, organizarea activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare.

Analizele de aprofundare pe ramuri / discipline / domenii prioritare, menţionate în capitolul precedent, se vor realiza cu ajutorul analizelor de caz specificate în obiectivele ştiinţifice ale temei, la nivel de sub-sub-domenii, realizări sau eşecuri exemplare, efecte de pondere obţinute şi filiera obţinerii lor etc.

Pentru subiecte controversate se vor organiza sondaje de opinie la nivel de specialişti, eventuale dezbateri ştiinţifice, audieri publice.

În colaborare cu coordonatorii programelor / proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare, se vor realiza “analize de caz” la acest

nivel (de programe, proiecte). Ele se vor putea realiza:

n la iniţerea şi proiectarea programului / proiectului, pentru fundamentarea structurării şi obţinerii aprobării;

n pe parcursul derulării, pentru adoptarea deciziilor corespunzătoare, de confirmare a deciziilor iniţiale sau de corectare a acestora;

n la încheierea programului / proeictului de cercetare, pentru orientarea etapelor de transfer de tehnologie şi marketing;

n după etape istorice, lăsând timpul necesar pentru consumarea efectelor propagate şi de durată, cu scopul acumulării de experienţă privind problematica impactului şi pentru corectarea concluziilor privind impactul economico-social de ansamblu al cercetării-dezvoltării.

Pe baza celor arătate, programul propus pentru analize, testări, studii de caz, comportă următoarele decizii:

1. Însuşirea la nivel MEC - Departamentul Cercetare, a concepţiei prezentate în primele trei faze ale temei şi a specificaţiilor din prezenta documentaţie.

2. Stabilirea dimensionării activităţii de studii de impact ca o activitate cu caracter permanent (cel puţin pentru 3-4 ani viitori), cu subdiviziunile:

2.1. Concepţie şi coordonare metodologică

2.2. Analize ale indicatorilor ce reflectă calitatea tehnologică, economică, socială şi ecologică, la nivelul macroeconomic

2.3. Studii de impact la nivel de domeniu sau ramură

2.4. Studii de impact (analize de caz) la nivel de program sau proiect

În cadrul prezentei documentaţii, s-a avansat, ca necesar recomandat pentru ansamblul acestor activităţi, cifra de 1%o din fondurile alocate de la buget pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

În funcţie de aceste decizii, precum şi de stabilirea momentului deschiderii finanţării pentru continuarea temei, respectiv pentru trecerea efectivă la realizarea de studii de impact (variante: trim. IV 2001, trim. I 2002),

urmează să se realizeze:

1. Un prim studiu de impact la nivel macroeconomic - 9 luni de la deschiderea finanţării

2. Stabilirea domeniului (domeniilor, ramurilor) sau / şi a programului / proiectului pentru realizarea câte unui prim studiu de impact, cu caracter experimental - 3 luni de la data deschiderii finanţării

3. Realizarea, de către SCIENTCONSULT, a unei şcolarizări, pe probleme de evaluare a impactului, pentru specialiştii din ramuri / domenii, programe / proiecte, care vor lucra la studiile de impact - 2 luni de la data stabuilirii acestora şi deschiderea finanţării pentru instituţiile respective.

4. Realizarea, de către echipele stabilite şi şcolarizate, cu sprijinul metodologic al SCIENTCONSULT, a unor prime studii de impact, referitoare la nivelul respectiv - 9 luni de la pasul pecedent.

Capitolul 4. Factori de risc, consideraţii privind credibilitatea rezultatelor

Evaluarea impactului cercetării-dezvoltării este grevată de importante surse de incertitudine.

Impactul realizat este determinat nu numai de către cercetare, ci şi de către factori de influenţă din alte sfere: politică, economico-financiară, socio-culturală, toate acestea - la nivel intern şi internaţional, precum şi de factori conjuncturali.

Impactul realizat se acumulează pe termen lung, evaluările pe termen scurt putând fi nu numai diferite cantitativ, dar şi calitativ, adică nereflectând posibile influenţe pe termen lung, ce pot fi primordiale.

Estimările specialiştilor pot fi grevate de rutină şi conservatorism, sau, dimpotrivă, de insuficientă circumspecţie; de asemenea, pot prezenta influenţe de interese - cu atât mai mult într-o ţară relativ mică, cu numări mic de specialişti independenţi în fiecare domeniu / specialitate.

Deciziile unor investitori - în general, ale unor agenţi economici, din interese sau obligaţii directe sau indirecte, din insuficientă informare (sau, dimpotrivă, din mai bună informare), din alte motive, necontrolabile, de a recurge la anumite tehnologii sau utilaje concurenţiale în raport cu soluţiile rezultate din cercetare, pot afecta fizionomia şi dimensiunea impactului cercetării.

Pe parcurusul cercetării, sau pe parcursul diseminării rezultatelor acesteia, pot apărea, endogen sau exogen, fenomene neîntrevăzute la momentul studiilor de impact, care pot, de asemenea, schimba concluziile studiilor de impact.

Resursele avute în vedere în studiile de impact se pot dovedi insuficiente sau insuficient accesibile.

Factorii enumeraţi limitează în mod corespunzător credibilitatea (sau, cel puţin, precizia) concluziilor studiilor de impact. De aceea, metodele de evaluare preconizate şi dimensionarea studiilor de impact trebuie să fie alese în mod corespunzător, pe de o parte, pentru a reduce, pe cât posibil, influenţa factorilor de risc enumeraţi, iar pe de altă parte, pentru a nu consuma, pentru studiile de impact înseşi, resurse excesive, urmărind obţinerea unor precizii ridicate, care oricum rămân iluzorii.

Creştere a credibilităţii rezultatelor studiilor de impact se poate obţine prin analizarea fiecărui fenomen pe mai multe cazuri independente (şi, pe cât posibil, cu echipe idependente), cu condiţia ca disiparea forţelor, a tuturor resurselor, pe prea multe cazuri şi echipe să nu conducă la superficialitate în tratarea fiecărui caz în parte.

Capitolul 5. Resurse necesare, condiţii necesar de creat

După cum a rezultat din cele arătate în capitolul 4, dimensionarea resurselor, a condiţiilor, a eforturilor, trebuie făcută la un nivel optim, la care, pe de o parte, să se obţină un spor de cunoaştere şi de credibilitate în ralort cu simpla estimare subiectivă a impactului, dar, pe de altă parte, fără a supradimensiona eforturile şi resursele pentru zone în care precizia teoretic obtenabilă ar fi superioară celei credibile.

Pentru dimensionarea resurselor raţional să fie alocate studiilor privind impactul cercetării-dezvoltării, se poate recurge la următorul raţionament:

Studiile de impact pot contribui:

a) la fundamentarea dimensionării resurselor alocate cercetării în economia naţională,

b) la mai buna structurare a repartizării resurselor alocate, pe programe, direcţii, domenii etc. prioritare.

Pentru a utiliza aceste premise la dimensionarea resurselor alocate studiilor de impact înseşi, ar fi necesare studii de impact care să stabilească, orientativ:

- cu cât sunt mai mari efectele obţinute prin alocarea unor resurse în cercetare-dezvoltare decât, în medie, în alte domenii sau activităţi din economia naţională?

- care poate fi “productivitatea” unor studii de impact, adică (raportul invers productivităţii) cât trebuie investit într-un studiu de impact pentru a determina, la nivelul factorilor de decizie, alocarea suplimentară către cercetare a unor unităţi de resurse?

- cu cât ar creşte impactul de ansamblu al cercetării-dezvoltării

ca urmare a optimizării alocării resurselor, destinate cercetării, pe programe, domenii etc.?

Întrucât, la momentul de faţă, nu se dispune de răspunsuri la întrebările formulate, rămâne să se decidă, în mod intuitiv şi empiric, cuantumul alocat studiilor de impact, din volumul total al resurselor alocate cercetării-dezvoltării.

Fără altă fundamentare, se avansează, ca bază de pornire, ideea că, pentru studiile de impact al cercetării, ar trebui alocate resurse de 1 %o din totalul resurselor alocate de la buget cercetării-dezvoltării.

În afară de condiţiile de natura dimensiunii resurselor financiare şi umane alocate studiilor de impact, se consideră necesar să se creeze următoarele condiţii:

n constituirea cercetărilor destinate studiilor de impact al cercetării-dezvoltării româneşti ca o activitate de cercetare cu caracter permanent, de continuitate, la nivel de obiectiv în cadrul PNCD;

n constituirea unui nucleu pluridisciplinar (cercetători cu experienţă tehnologică cu formaţie sistemică, matematicieni-statisticieni, informaticieni, un sociolog etc.), într-o organizaţie neutră.

Nucleul pluridsciplinar să aibă, ca atribuţie, elaborarea etapelor conceptuale şi metodologice ale studiilor, organizarea culegerii şi gestionarea informaţiilor statistice specifice şi a celor rezultate din studiile de caz, coordonarea realizării, în diferite domenii, ramuri, specialităţi, a studiilor de caz; elaborarea studiilor de sinteză, de ansamblu (cu colaborarea şi participarea autorilor studiilor de caz)..

Orientativ, se consideră că ponderile diferitelor activităţi vor fi:

în anul 2002: studii metodologice 15%, de caz 60%, de sinteză 25%;

în următorii ani: studii metodologice 8%, de caz 80%, de sinteză 12%.

De asemenea, în proximul an va fi necesară o dotare informatică de uz general, estimată (hardware şi software) la 10.000 euro.

Va necesar să se realizeze o legătură permanentă a colectivului de sinteză pentru studii de impact al cercetării-dezvoltării cu Institutul Naţional de Statistică, la nivelul unor specialişti în statistică economică şi socială, în ale căror atribuţii intră şi statistica cercetării-dezvoltării.

Capitolul 6. Nomenclatorul datelor şi informaţiilor de cules, metodologia de determinare şi prelucrare

Principalele grupe de indicatori de impact de urmărit (de cules, de prelucrat, de analizat) au fost enumerate în cadrul capitolului 2 al prezentei faze - Opţiuni privind sferele analizate.

Se va urmări ca fiecare indicator să fie cules şi determinat pentru: România, ţările UE şi media UE, Elveţia, SUA, Canada, Japonia, ţările candidate la UE şi / sau NATO, alte ţări partenere comerciale ale României sau de interes de comparabilitate pentru România: Israel, Egipt, ţările Magreb, Tigrii Asiatici, China, India, ţările Americii Latine, Australia, Africa de Sud, eventuale alte ţări din Africa, Asia, inclusiv Orientul Apropiat.

Se va urmări ca fiecare indicator să fie exprimat adimensional[1], sub formă de indice raportat fie la populaţie, fie la PIB sau alt indicator comparabil naţional de sinteză, fie la totalul producţiei sau consumului sau comerţului mondial (sau, după caz, la totalul poluării mondiale respective) (pondere), sau / şi sub formă de indici de creşteri sau, după caz, scăderi procentuale, anuale sau / şi faţă de 1980 şi 1989 ca ani de referinţă statistică.

În lucrările ce se vor întocmi, se vor selecta şi prezenta indicatorii relativi cei mai semnificativi pentru ilustrarea fenomenului pe care îl caracterizează.

În anexa 1 este redată o serie de indicatori, cu caracter de detaliere şi precizare faţă de de cei deja menţionaţi, pentru caracterizarea impactului posibil al cercetări-dezvoltării sau a unor componente posibile ale acestui impact, sau a unor influenţe în direcţia acestui impact, sau a unor mutaţii de sinteză care înglobează şi o componentă a impactului cercetării-dezvoltării. În anexa 2 este redată o specificaţie de indicatori de caracterizare, în principal, a cercetării-dezvoltării însăşi, cu intrările, ieşirile şi structura sa internă.

Indicatorii specficaţi în anexele 1 şi 2 nu sunt limitativi, ci, dimpotrivă, sunt minimali, specificaţiile respective urmând să fie îmbogăţite pe parcursul aplicaţiilor practie de evaluări ale impactului, la nivel de sinteză şi la nivel de studii de caz.

Orice dinamică va fi calculată în preţuri comparabile sau, după caz, în dolari SUA.

Unde este semnificativ (de exemplu, la nivelul de trai - veniturile populaţiei, consumul populaţiei, performanţele întreprinderilor etc.) se vor realiza şi analiza defalcări pe decile sau cvartile.

Indicatorii sociali de tipul venituri ale populaţiei şi alţi indicatori cu semnificaţie de acest gen vor fi recalculaţi în ppp (ponderi în puterea de cumpărare).

Întgreaga lucrare de faţă şi tema în ansamblu, fără afirme până în prezent în mod explicit, are la bază următoarea premisă, degajată implicit din întreaga exerienţă ştiinţifică a autorilor şi din întreaga literatură de specialitate mondială, consacrată problemei, consultată:

Nu există (şi, probabil, nu va exista) un model sau algoritm matematic precis, o formulă în care să intre, la “variabile independente”, întreg ansamblul de informaţii referitoare la ştiinţa şi tehnologia mondială şi la cea autohtonă, la stadiul, starea şi tendinţele economiei mondiale şi naţionale, la deciziile politice ce se adoptă, la conţinutul, rezultatele şi eşecurile cercetării-dezvoltării, cu toată structurarea ei pe planuri, programe, ramuri, domenii şi unităţi, pentru ca la “variabile dependente” să se obţină impactul socio-economic al ştiinţei şi tehnologiei, în toate dimensiunile lui şi cu toate formele şi zonele lui.

Determinarea impactului este şi rămâne o problemă de cercetare socio-economică, tehnico-ştiinţifiă, politică, ecologică etc. în sine, dependentă de euristica şi intuiţia cercetătorilor şi a factorilor instituţionali şi decizionali chemaţi să susţină şi să participe la această cercetare, supusă iteraţiilor şi aprofundărilor progresive.

Concepţia privind generarea impactului, în baza căreia este realizată prezenta lucrare, este redată schematic în figura 1, inserată în finalul capitolului 7 - Concluzii.

Capitolul 7. Concluzii

Relaţia între resursele investite în cercetare şi succesele economice, sociale şi ecologice nu este nici simplă, nici directă şi, mai ales, nu este imediată.

Nu există (şi, probabil, nu va exista) un model sau algoritm matematic precis, o formulă în care să intre, la “variabile independente”, întreg ansamblul de informaţii referitoare la ştiinţa şi tehnologia mondială şi la cea autohtonă, la stadiul, starea şi tendinţele economiei mondiale şi naţionale, la deciziile politice ce se adoptă, la conţinutul, rezultatele şi eşecurile cercetării-dezvoltării, cu toată structurarea ei pe planuri, programe, ramuri, domenii şi unităţi, pentru ca la “variabile dependente” să se obţină impactul socio-economic al ştiinţei şi tenologiei, în toate dimensiunile lui şi cu toate formele şi zonele lui.

În capitolul “Opţiuni asupra sferelor analizate”, în lucrare se prezintă multilateralitatea impactului cercetat, dându-se o specificaţie a principalelor componente ale acestuia: macroceconomic, social, ecologic, tehnologic, ştiinţific, educaţional etc., cu ample detalieri corespunzătoare.

Totodată, se specifică diferitele categorii favorizante de rezultate scontate ale cercetării:

- structurări de procese în sisteme, ceea ce deschid noi funcţionalităţi sau noi niveluri de performanţă.

Se consideră, drept criterii de alegere a unor priorităţi:

a) ramuri / domenii / discipline cu progres tehnico-ştiinţific rapid, cu rol cunosut ca fiind determinant în câmpul cercetării-dezvoltării şi al competitivizării economiei;

Totodată, se preconizează a cercetarea să trateză, în continuare, nivelul macroeconomic, precum şi anumite realizări sau eşecuri semnificative ale cercetării-dezvoltării româneşti, pentru acumulare de informaţii şi de experienţă metodologică privind evaluarea impactului..

O atenţie specială o necesită analizarea sferelor de interfaţă intre om / societate / economie, pe de o parte, şi natură, pe de altă parte:

- agricultura şi silvicultura (cu toate sferele componente şi înrudite)

- energetica

- conservarea şi protecţia mediului

- amenajarea teritoriului

- gestiunea catastrofelor naturale şi a altor stări excepţionale (inclusiv de sorginte politico-socială)

În cadrul componentei sociale a impactului cercetării-dezvoltării, se specifică importanţa analizării sferelor:

>sănătate, din care, între altele, noi boli; prevenirea şi combaterea lor; reducerea duratei, a gravităţii, a costurilor de tratament al principalelor îmbolnăviri;

>evoluţii în structura socială

>habitat, urbanizare

>mutaţii induse de societatea informaţională, tehnologia informatică, noile tehnici de comunicaţii

>idem condiţii de transport

>educaţie

>mobilitate

>brain drain

>loisir

Se subliniază în mod deosebit importanţa cercetării-dezvoltării autohtone în conexiune cu terapeutica hemoragiei sociale şi economice a brain drain-ului, impactul cercetării fiind de natură nu numai să limiteze brain drain prin ameliorarea situaţiei economice generale, ci şi nemijlocit, oferind câmp de activitate de posibil interes unor valori intelectuale.

Activitatea necesară, pentru evaluarea de ansamblu a impactului economico-social a cercetării-dezvoltării româneşti, se pretează la o abordare şi organizare matricială tridimensională:

- pe domenii / ramuri şi activităţi economico-sociale / discipline de cercetare-dezvoltare-inovare

- pe sfere de impact

- pe tipuri de efecte ale impactului

În subsidiar, se vor organiza activităţile:

- analize de caz, pe ramuri, domenii, programe, proiecte.

Scopul cercetării de efectuat în continuare va trebui să fie dublu:

- pentru fixarea, experimentarea şi validarea metodelor de evaluare a impactului;

Analizele de caz la nivel de programe şi proiecte se preconizează a se realiza:

n la iniţerea şi proiectarea temei programului / proiectului, pentru fundamentarea structurării şi obţinerii aprobării;

n pe parcursul derulării, pentru adoptarea deciziilor corespunzătoare, de confirmare a deciziilor iniţiale sau de corectare a acestora;

n la încheierea programului / proeictului de cercetare, pentru orientarea etapelor de transfer de tehnologie şi marketing;

În cadrul capitolului 3, se fac propuneri pentru programul de analize, teste, studii de caz, specificat în titlul prezentei faze. Se consideră necesar să se înceapă prin însuşirea, la nivel MEC - Departamentul Cercetare, a concepţiei şi specificaţiilor prezentate în documentaţiile prezentei teme, precum şi adoptarea unei decizii privid dimensionarea unei activităţi permanente de studii de impact, ca instrument de importanţă majoră pentru fundamentarea politicii ştiinţei.

S-a propus, ca reper, alocarea unei valori de 1%o din totalul fondurilor anuale alocate de la buget pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, pentru: studii permanente de impact la nivelul macroeconomic; studii periodice de impact la nivel de ramuri, domenii, discipline; studii periodice de impact la nivelul de programe şi proiecte; sondaje pentru determinarea valorilor unor indicatori care nu pot fi obţinuţi din sistemul statistic naţional, concepţie şi coordonare metodologică şi ştiinţifică.

În continuare, sunt propuse activităţi şi termene.

Documentaţia prezentei faze se încheie cu două ample anexe, consţinând specificaţii de indicatori care să fie urmăriţi şi analizaţi în cadrul cercetărilor privind impactul socio-economic al cercetării-dezvoltării, după ce, în text, se dau ample indicaţii privind modul de prelucrare a informaţiei conţinute în valorile acestor indicatori.

                         Decizii privind politici

Ramuri        economice

        Instituþii

Planuri, programe

          Activitate de cercetare-dezvoltare

Domenii

Specialităţi

t t t

Figura 1. Concepţia privind generarea impactului
Anexa 1. Specificaţie orientativă de indicatori privind analiza impactului socio-economic al cercetării-dezvoltării

PIB

Fonduri pentru cercetare-dezvoltare raportate la PIB

Export net

Ponderea în export a produselor de înaltă tehnologie

Ponderea în import a produselor de înaltă tehnologie

Ponderea în export a materiilor prime şi a produselor brut prelucrate

Ponderea în import a materiilor prime şi a produselor brut prelucrate

Ponderea producţiei interne în consumul intern

agroalimentar

industrial, exclusiv energia

energie

investiţii - construcţii

Veniturile populaţiei

Din care: medii pe locuitor

Din care: în mediul urban, în mediul rural

Cheltuielile populaţiei

Din care: medii pe locuitor

Din care: în mediul urban, în mediul rural

Cursul de schimb al leului

Inflaţia

Rezervele statului

materiale

aur

valută

Fonduri proprii ale agenţilor economici, raportat la capitalul social, raportat la cifra de afaceri anuala, pe ramuri ale economiei naţionale

Economiile populaţiei

Din care: medii pe locuitor

Din care: în mediul urban, în mediul rural

Investiţii

Ponderea investiţiilor în utilaje în total investiţii

Din care: în ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid

Din utilaje în total investiţii: cu utilaje din ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid

Din care: din producţie internă

Utilajele din ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid: pe principalele ramuri şi grupe de activităţi din economia naţională

Din care: din producţie internă

Variaţia imobilizărilor corporale %

Din care: în ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid

Investiţii de capital

Din care: în ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid

Din care: Investiţii de capital străin

Din care: în ramurile cu progres tehnico-ştiinţific rapid

Investiţiile de capital

Investiţiile de capital străin

Investiţiile

Ponderea produselor agroalimentare clasificate ca ecologice în export

Ponderea produselor agroalimentare clasificate ca ecologice în consumul intern

Principalele componente ale şeptelului şi ale consumului, pe locuitor

Culturile agricole tehnice - pondere în acoperirea necesarului intern, pe clase de calitate

Consum de energie pe locuitor

din care: energie electrică

Consum de energie pe unitate PIB

din care: energie electrică

Consumul de energie al populaţiei

din care: energie electrică

Ponderea industriilor energointensive şi poluante în PIB

Grad de acoperire a necesarului de energie şi materii prime

Grad de acoperire prin exporturi pe relaţii a importurilor de energie şi materii prime

Gradul (durata) de asigurare cu principalele resurse naturale epuizabile

Ponderea de noi resurse epuizabile descoperite exploatabile, pe principalele resurse naturale epuizabile

Creştere / reducere netă a gradului (duratei) de asigurare cu resurse, pe principalele resurse naturale epuizabile

Ponderea resurselor energetice reînnoibile în total producţie de resurse energetice

Din care: pentru producţia de energie electrică

Gradul de amenajare a potenţialul hidroenergetic

Investiţia specifică pentru 1 mil. tone combustibil convenţional extras pe an

Investitiţa specifică pentru 1 MW instalat

Din care: termo, hidro, nuclear, reînnoibil

Costul unei GWh de energie electrică la bornele centralei

Din care: termo, hidro, nuclear, reînnoibil

Costul unei GWh de energie electrică: la consumatorul de înaltă tensiune, la consumatorul de medie tensiune, la consmatorul de joasă tensiune

Ponderea apelor de categoria I în total ape de suprafaţă

Ponderea apelor de categoria I în total ape freatice

Frecvenţa depăşirii concentraţiilor maxime admisibile de noxe în aer

Niveluri maxime ale depăşirii concentraţiilor maxime admisibile de noxe în aer

Ponderea suprafeţei pădurilor afectate de defoliere de clasă medie, sever şi uscat

Ponderea suprafeţei amenajate pentru irigaţii din total suprafaţă afectată de secetă frecventă

Ponderea suprafeţei cu amenajări antierozionale în total suprafaţă de terenuri agricole afectate de eroziune prin apă

Ponderea suprafeţei solului poluat datorită diferitelor activităţei social-economice în total suprafaţă de terenuri agricole

Ponderea suprafeţei solului poluat cu nitriţi peste nivelul la care produsele agricole cultivate şi animalele furajate nu se mai încadrează în clasa de produse ecologice

Pondere a produselor ecologice în total producţii (defalcat): horticole, viticole, zootehnice (şi produse din carne), apicole

Cheltuieli pentru protecţia mediului

Din care: pentru prevenirea poluării; pentru combaterea poluării; pentru protecţia mediului natural

Pondere a populaţiei cu locuinţă asigurată

Suprafaţa locativă medie pe locuitor cu locuinţă asigurată

Pondere a populaţiei în locuinţe cu electricitate; cu apă curentă şi canalizare; cu sisteme de termoficare; cu alimentare cu gaze naturale

Pondere a populaţiei cu televizor

Din care: cu acces la pograme multiple

Pondere a populaţiei cu telefon la domiciliu

Pondere a populaţiei cu telemobil

Din care: personal

Pondere a populaţiei cu acces INTERNET

Din care: la domiciliu

Pondere a populaţiei cu autoturism

Pondere a populaţiei care poate utiliza o limbă străină de circulaţie internaţională; două; trei; mai multe. Sau: engleza, franceza, germana, rusa, spaniola, italiana, altele

Pondere a populaţiei cu studii medii; cu studii superioare; cu doctorate

Număr de cercetători la 1000 locuitori

Număr de doctori la 100 cercetători

Lungime de drumuri naţionale la 1000 locuitori; la 1000 autovehicule în circulaţie

Capacitate de trafic feroviar de pasageri (număr de locuri x km parcurşi) la 1000 locuitori

Durata medie a parcurgerii a 1000 km cale ferată

Capacitate de trafic aerian intern de pasageri (număr de locuri x km parcursi) la 1000 locuitori

Total personal (salariaţi şi patroni) în întreprinderi de înaltă tehnologie; pondere în total populaţie activă

Total personal în instituţii specifice economiei de piaţă (nclusiv bănci, companii de asigurări, burse etc.); pondere în total populaţie activă

Număr de tranzacţii realizate prin mijloace de plată fără numerar; pondere în total număr

Volum de tranzacţii realizate prin mijloace de plată fără numerar; pondere în total volum

Pondere posesori de card-uri la total populaţie

Număr de card-uri la total posesori de card-uri

Număr de PC în exploatare

Din care: la domiciliu, pentru uz personal

Număr de lucrători în sistem teleworking; pondere în total număr personal

Număr de lucrători care lucrează direct în mod curent pe PC la locul de muncă

Număr de cercetători şi proiectanţi care lucrează direct în mod curent pe PC sau mainframe la locul de muncă; pondere în total număr de cercetători şi proiectanţi; din care: pe ramuri / domenii / discipline

Volum de tranzacţii în e-commerce, pondere în total volum de tranzacţii

Număr de tranzacţii în e-commerce, pondere în total număr de tranzacţii

Număr de activităţi informatizate în administraţia publică; pondere în total activităţi; pondere de implementare la nivel de judeţe, localităţi

Număr de elevi în învăţământul preuniversitar cu acces la tehnică de calcul în procesul educativ (exclusiv jocurile); pondere în total discipline; pondere în total număr de elevi

Număr de brevete de invenţie acordate

Din care: ale rezidenţilor

Număr de brevete de invenţie (licenţe) importate / exportate[2]

Citări în descrierile de brevete de invenţii

Citări bibliografice: în cărţi, în reviste ştiinţifice cu referenţi; în propriul domeniu[3], în alte domenii; din lucrări publicate în limba engleză, în alte limbi

Check-list pentru aplicaţii / studii de caz, la nivel de program / proiect

Aplicaţii şi destinaţii stabilite la planificarea / contractarea prorgamului / proiectului

Factori ce pot constitui cauze ale unor elemente de impact

Efecte / influenţe avute în vedere, componente ale impactului

Efecte / influenţe colaterale directe posibile; medii în care se pot materializa, condiţii de materializare

Efecte / influenţe indirecte, propagate, posibile (efecte / influenţe ale efectelor / influenţelor avute în vedere, care devin cauze); medii în care se pot materializa, condiţii de materializare

Eventuale limite, constrângeri

Pentru fiecare efect / influenţă posibilă:

- indicatori (în valoare absolută)

- indici (exprimare adimensională), prin raportare la o referinţă semnificativă; dinamici (variaţii) procentuale

- eventuale relaţii cantitative ce pot fi identificate şi modelate între cauze şi efecte de diferite grade

Eventuali indicatori de sinteză, pentru caracterizarea de ansamblu a impactului

Indici (exprimare adimensională) a indicatorilor de sinteză, prin raportare la o referinţă semnificativă; dinamici (variaţii) procentuale

Înapoi

[1] Cu excepþia, evidentã, a indicatorilor care din start constituie reprezentãri relative, ca, de exemplu, inflaþia. În acest caz, însã, pe lângã valoarea anualã, uzualã, se va calcula ºi devalorizarea monetei naþionale în raport cu dolarul SUA faþã de anii de referinþã statisticã.

[2] Numeroase cazuri din aceastã categorie reprezintã secrete comerciale ºi este posibil ca astfel de cifre sã nu poatã fi obþinute

[3] Excluzând sau contabilizând separat citãrile critice, pe cele ce exprimã dezacord etc.