Modulul tematic 12

Analiza dianostic şi evaluarea unităţilor de C&D

Ing. Ion Crişan

1. Concepte

În practica managerială actuală, se folosesc concomitent trei termeni cu conţinut apropiat:

Analiză diagnostic. Acţiune destinată determinării "stării" unei organizaţii, în comparaţie cu o stare "normală". Determinarea se face printr-o serie de analize multicriteriale, care urmăreşte stabilirea "punctelor tari" şi "punctelor slabe" ale organizaţiei analizate. Analiza diagnostic caută să definească starea actuală a organizaţiei prin examinarea evoluţiei acesteia în timp (examinarea trecutului) şi deducerea unor condiţionări pentru evoluţia ei în viitor.

Evaluare. Obiectivul principal al evaluării constă în situarea organizaţiei evaluate pe treptele unei scări de valori, care să permită compararea ei cu alte organizaţii similare.

Auditare. Termenul se referă la o metodă de investigare bazată pe discuţii între un "auditor" şi diferite persoane care pot furniza informaţii utile despre starea organizaţiei respective.

Rezultă că cei trei termeni de mai sus reprezintă de fapt trei faze ale aceluiaşi proces pe care în continuare îl vom denumi evaluare şi care implică analiza diagnostic, în cursul căreia se practică un ciclu de auditări, urmată de deducerea stării organizaţiei analizate, exprimată prin intrarea ei pe o treaptă a scării de valori.

2. Evaluarea ca bază pentru restructurarea sistemului C&D

Evaluarea unităţilor de C&D trebuie concepută ca o bază informaţională a restructurării sistemului naţional de C&D. Această restructurare se impune pentru eliminarea disfuncţionalităţilor actuale apărute odată cu începerea tranziţiei la economia de piaţă, disfuncţionalităţi din care menţionăm:

Căderea intervenită în marea industrie, care reprezintă în trecut principalul utilizator de cercetare

Modificările intervenite în structura activităţilor utilizatoare de cercetare şi menţinerea unor structuri insuficiente ale acestor schimbări în activitatea de cercetare

Menţinerea unor relaţii subdezvoltate între unităţile de cercetare din ţară şi ale acestora cu cercetarea pe plan internaţional

În principiu, restructurarea sistemului de C&D ar urma să ofere:

Soluţii noi de integrare a activităţii de C&D în ansamblul economic şi social, în principal apropierea producătorilor de cercetare de organizaţiile care au nevoie de cercetare, pentru a-şi spori contribuţia la dezvoltarea economică şi socială a ţării

Soluţii de restructurare organizaţională şi tehnico-ştiinţifică a unităţilor de C&D existente, pentru apropierea lor de performanţa şi competitivitatea internaţională

Aşezarea UCD pe treptele unei scări de valori, aşezare care ar urma să dirijeze accesul la finanţarea cercetării din fonduri publice, orientarea atribuirii lucrărilor de cercetare prin licitaţii, concursuri, etc., precum şi sprijinul financiar pentru ţinerea la zi a dotărilor.

3. Proiectul PHARE 9205

Proiectul PHARE susmenţionat, având ca titlu "Restructurarea Sistemului C&D al României" şi făcând obiectul unui contract încheiat în 1993 cu o firmă străină de consultanţă, constituie un prim pas înspre introducerea unui sistem de evaluare a unităţilor de C&D din ţara noastră.

Proiectul este compus din 14 modele, dintre care primele două se referă la un proces de evaluare denumit în proiect "auditare":

Etapa 1. Auditări sectoriale, orientate asupra a trei sectoare industriale (Industria chimică, Construcţia de maşini, Industria uşoară). Se prevede auditarea tuturor institutelor din aceste sectoare, precum şi a 30 de întreprinderide specialitate.

Această etapă este în curs.

Etapa 2. Auditarea tuturor UCD din ţară, pe baza unui standard unitar pus la punct în cadrul primei etape.

Auditările din prima etapă vor fi conduse de consultanţi delegaţi de firma străină. Se prevede ca cele din a doua etapă să fie organizate şi conduse de specialişti din ţară.

Se prevede obţinerea următoarelor rezultate:

Stabilirea unor criterii larg acceptabile pentru reorganizarea activităţii de C&D pe plan naţional şi la nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare din ţară.

Propuneri de schimbare în sistemul C&D

Stabilirea unor criterii de finanţare a cercetării din fonduri publice

Realizarea unei imagini globale asupra activităţii de C&D din România, a ariei tehnologice acoperite de institute şi a costurilor lor de exploatare.

Acreditările urmăresc îndeosebi aspecte legate de

Competenţa tehnico-ştiinţifică a institutelor de C&D

Capacitatea acestora de a asigura o gamă de servicii tehnologice şi de cercetare

Capacitatea de antreprenoriat a institutelor

Se vor analiza în special probleme privind:

Resursele umane, investiţii, proprietate intelectuală (cantitativ şi calitativ)

Surse de venit instituţionale, subvenţii, alte surse de venituri

Domenii cheie de competenţă

Sisteme de management folosite

Rezultate obţinute în ultimii ani (tehnologii şi produse noi transferate în unităţi economice)

Legături orizontale cu alte instituţii de cercetare (interne şi externe)

4. Metodologii de evaluare

În anul 1993, Consiliul pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică a iniţiat şi organizat, împreună cu Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, o licitaţie pentru elaborarea unei metodologii de analiză diagnostic a agenţilor economici, adecvată condiţiilor tranziţiei. În urma acestei licitaţii, metodologia elaborată de CEMATT S.A. a fost selectată ca metodologie "standard" şi a fost aplicată pentru diagnosticarea a numeroase societăţi comerciale. În anul 1994, MCT a însărcinat firma SCIENTCONSULT să studieze posibilităţile de adaptare a acestei metodologii (publicată de Ed. Tehnică sub titlul "Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie", iulie 1994) pentru evaluarea organizaţiilor de C&D. Rezultatele acestui studiu constau într-o procedură de AD pentru unităţi de C&D, prezentată pe scurt în cele ce urmează.

O metodologie de evaluare constă din:

a) sistematizarea procedurii de analiză-diagnostic

b) criteriile de analiză

c) metodologia de determinare a rezultatelor evaluării.

Sistematizarea procedurii de AD pentru UCD este prezentată în fig. 1 şi corespunde integral modelului CEMATT. Ea cuprinde 5 niveluri de analiză: (1) informaţiile primare; (2) auditarea şi evaluările pe criterii; (3) sinteza evaluărilor pe criterii în şase direcţii de analiză şi calculul calificativelor pe fiecare din acestea în parte; (4) determinarea calificativului lobal de evaluare a unităţii; (5) propunerile de strategii şi de restructurare rezultate din AD.

Principala diferenţiere a metodologiei propuse pentru UCD faţă de modelul CEMATT (orientat în mod special asupra organizaţiilor generatoare de profit) apare în specificaţia criteriilor (care vor fi prezentate mai jos). Au fost menţinute şase direcţii de analiză (DAD), două din acestea fiind reorientate conform specificului activităţii de C&D (DAD-2 şi DAD-3).

Pentru determinarea (măsurarea) rezultatelor evaluării a fost menţinută procedura din modelul CEMATT: notarea calificativului cu note între 1...5 şi agregarea rezultatelor prin calculul mediilor ponderate, ţinând seama de coeficienţi de importanţă (K) stabiliţi pentru fiecare criteriu sau DAD, astfel încât suma coeficienţilor pentru elementele agregate să fie egală cu unitatea:

în care: C - calificativul global pe DAD sau pe unitate

n - numărul de calificative agregate

N - nota pe diferitele criterii sau DAD agregate

K - coeficienţii de importanţă

Pentru calculul calificativului pe ansamblul unităţii, se recomandă adoptarea unor ceficienţi de importanţă diferenţiaţi, în raport cu profilul de cercetare al unităţii analizate, situaţi între limitele indicate în tabelul de mai jos.

Figura 1

Notă: Adoptat după modelul de AD-CEMATT

Tabel 1

Limite de valori recomandate pentru coeficienţii de importanţă K

		Profil de cercetare
DAD		Cercetări de bază	Cercetări de dezvoltare
1	Financiar	0,10	0,20
2	Adaptarea la piaţa cercetării	0,10	0,25
3	Potenţial ştiinţific	0,35	0,15
4	Calitate	0,10	0,15
5	Management general	0,10	0,10
6	Resurse umane	0,25	0,15

Calificativul global rezultat permite încadrarea unităţii de C&D în una sin categoriile specificate în tabelul de mai jos. Acelaşi tabel cuprinde şi o scurtă caracterizare tipologică, precum şi unele sugestii de strategie.

Tabel 2

Calificativul global	Tipologia	Sugestii de strategie
1	Lipsă totală de perspectivă	Pregătirea pentru lichidare ca unitate de C&D
2	Situaţia critică	Integrare într-un centru de C&D industrial
3	Echilibru dificil. Viabilitate pe termen scurt. Incertitudini pe termen lung	Strategie nouă de adaptare la piaţă. Extinderea ofertei de prestaţii. Restructurare organizatorică pentru sporirea motivaţiei
4	Adaptare bună la condiţiile actuale. Perspectivă favorabilă	Valorificarea mai intensă a punctelor tari. Eliminarea punctelor slabe
5	Nivel competitiv internaţional	Menţinerea nivelului şi prestigiului atins

Ca proceduri de evaluare sunt practicate următoarele alternative:

Autoevaluarea, efectuată de personal din unitate instruit în acest scop. Autoevaluarea se poate referi la ansamblul unităţii sau numai la unele părţi ale acesteia

Evaluarea prin experţi neutri

Metoda peer-review constă în efectuarea evaluării de către echipe constituite din personal de cercetare instruit în acest scop, care lucrează în alte unităţi decât cea analizată. Se aplică de preferinţă în unităţile cu profil fundamental şi teoretic.

Pentru unităţile de cercetare cu caracter aplicativ, este preferabil să se recurgă la firme de consultanţă, cu evaluatori atestaţi ca atare.

Se recomandă ca evaluările conform metodologiei descrise să fie repetate la intervale de 2-3 ani şi atunci când intervin schimbări în conducere.

5. Criterii de evaluare

Calitatea analizei diagnostic depinde în mare măsură de alegerea judicioasă a criteriilor de analiză. În cele ce urmează se prezintă o specificaţie de criterii utilizabilă pentru o bună parte a UCD actuale, în special a celor cu profil de cercetare calitativă. Precizăm însă că această specificaţie trebuie considerată deschisă. De la caz la caz evaluatorii pot elimina unele criterii, considerate nerelevante, sau pot adăuga altele, mai expresive pentru tipul de UCD care face obiectul analizei. Rezultatul final al analizei nu este influenţat de numărul de criterii folosite.

DAD-1. Financiar. Cele 10 criterii adoptate, corespunzând integral modelului CEMATT, au fost alese pentru a evidenţia echilibrul / dezechilibrul între reursele financiare ale unităţii şi obligaţiilor de utilizare a acestor resurse.

Unele din aceste criterii sintetizează analiza financiară curentă a unităţii, reflectând lichiditatea, nevoia de fond de rulment, resursele pentru investiţii, rentabilitate. Alte criterii caută să răspundă la întrebarea dacă institutul oferă încrederea necesară pentru obţinerea unui sprijin financiar pentru restructurare.

DAD-2. Adaptarea la piaţa ştiinţei. Criteriile examinate sunt destinate să arate poziţia unităţii pe piaţa cercetării (definită în cadrul modulului tematic nr. 7 - Marketing). Se examinează:

Structura prestaţiilor efectuate de institut pe domenii de activitate şi segmente ale pieţei cercetării cărora le sunt adresate. Calificativul se acordă în raport cu tendinţele de evoluţie a cifrei de afaceri pe diferite categorii de beneficiari, evaluând pozitiv creşterea ponderii contactelor directe încheiate cu utilizatorii lucrărilor de cercetare, în detrimentul celor finanţate din fonduri publice (1% şi buget).

Capacitatea de adaptare ştiinţifică, dedusă din nivelurile de activitate ştiinţifică stăpânite de institut pentru diferitele domenii în care lucrează, precum şi de abordare de probleme noi, sub aspectul diversificării prestaţiilor şi a termenelor de rezolvare.

Capacitatea de abordare economică. Nivelul şi structura preţurilor la diferitele tipuri de prestaţii. Relaţia între efectele economice ale lucrărilor, stabilite "ex ante" şi "ex post". Selectarea proiectelor de cercetare abordate.

Funcţiunile de marketing strategic şi operaţional. Cum sunt organizate şi cum se îndeplinesc.

DAD-3. Potenţialul ştiinţific al prestaţiilor

Structura prestaţiilor afectuate de instituit sub aspectul conţinutului lor ştiinţific. Calificativul va aprecia pozitiv tendinţa de creştere în cifra de afaceri a ponderii lucrărilor cu conţinut bogat de investigare ştiinţifică şi de promovare a noului. Se va aprecia, de asemenea, creşterea ponderii lucrărilor de nivel ştiinţific ridicat, desfăşurate pentru rezolvarea unor obiective importante ale programelor naţionale de cercetare, precum şi a participării la programe internaţionale cu caracter ştiinţific.

Dotarea cu echipamente de cercetare de performanţă, nivelul tehnic al acestora, gradul lor de utilizare şi valorificare. Organizarea şi amenajarea laboratoarelor proprii.

Relaţiile de cooperare în cercetare pe plan intern şi internaţional. Activitatea institutului privind publicarea de cărţi şi articole ştiinţifice, participarea la sesiuni de comunicări, participarea la organizaţii internaţionale de profil etc.

DAD-4. Calitatea

Procedurile folosite pentru verificarea calităţii lucrărilor de cercetare şi a proiectelor. Analiza preventivă a proiectelor în vederea diminuării riscului.

Activitatea de certificări de sisteme (inclusiv de sisteme Q), certificări de produse şi procese, certificări de personal cu anumite calificări. Atestarea în acest sens a laboratoarelor proprii.

DAD-5. Managementul general (corelare cu Modulul tematic nr. 9 - Tehnici de organizare şi conducere)

Calitatea procesului managerial. Conducerea strategică. Conducerea prin obiective. Conducerea prin delegare. Reflectarea calităţii procesului managerial în schemele organizatorice şi funcţionale.

Calitatea echipei manageriale, competenţă profesională, competenţă decizională, competenţă de comunicare.

Stilul de conducere

Sistemul informaţional la toate nivelurile manageriale.

DAD-6. Resursele umane (Corelare cu Modulul tematic nr. 14)

Motivaţia personalului. Gradul de identificare

Calificarea ştiinţifică a personalului de cercetare şi a compartimentelor funcţionale

Sistemele aplicate pentru evaluarea şi testarea personalului de cercetare, la angajare şi pe parcursul activităţii. Programele de instruire şi perfecţionare.

V. şi Metodologia analiză-diagnostic Înapoi module tematice Înapoi