Modulul tematic 48
Managementul cerinţelor, al performanţelor
şi al interfeţelor
Dr. ing. Mario Duma
Proiect - pentru realizare unicat, pentru produs / serviciu / sistem etc.
Proiect: pentru atingerea unui scop, a
unui obiectiv (creşterea profitului, câştigarea unei noi pieţe /
menţinerea pieţei în condiţiile unei concurenţe crescute
etc.)
Orice proiect trebuie să asigure satisfacerea cerinţelor explicite
şi implicite ale clientului / clienţilor (=beneficiarilor).
Cerinţe implicite - cele intuite de client, necesare clientului - dar
neformulate de acesta, sau cerute într-o formă indirectă (de exemplu,
prin cererea unui anumit tip de soluţie, pe care clientul o solicită
pentru că, de fapt, satisface anumite condiţii). De urmărit
transformarea cerinţelor implicite în cerinţe explicite, prin dialog
cu clientul.
Client:
- cel care iniţiază,
solicită proiectul, sau
- propriul management, când
doreşte să realizeze un produs (/ serviciu / sistem etc.), pentru a
ameliora propria poziţie pe
piaţă, surprinzând concurenţa. Client real, în acest caz:
propria organizaţie; client - ţintă: viitorul
cumpărător / utilizator.
Există client - producător,
client - utilizator. Client direct, client indirect (clientul clientului) - de
ordinul 1, 2 ... n. (Important: unele cerinţe pentru un produs nou pot fi
necesare pentru a satisface pe un client de ordinul n; de exemplu -
higroscopicitatea firelor / fibrelor, utilă purtătorilor de
confecţii realizate cu textile realizate din fire / fibre; ambalajele
biodegradabile, detergenţii biodegradabili etc.)
Necesitatea de a cunoaşte / a
presupune cerinţele tuturor categoriilor de clienţi.
Aspecte
de marketing:
Client-ţintă: segmentul de
piaţă urmărit.
Nişa de piaţă: categoria
de cerinţe ale clienţilor-ţintă a căror satisfacere
este urmărită.
Situaţia pe piaţă:
nivelul tehnic realizat, relaţia cerere / ofertă, concurenţa.
Categorii de cerinţe, necesar a fi
explicitate
Cerinţe funcţionale
- ce funcţiuni trebuie să
realizeze produsul / serviciul / sistemul ce va fi realizat în cadrul
proiectului
Cerinţe de
performanţă
- consumuri / consumuri specifice,
precizie de măsurare, viteză, grad de filtrare etc.
Cerinţe privind calităţi speciale (în special
pentru materiale)
- transparenţă, duritate,
elasticitate, izolare termică, higroscopicitate, culoare, caracteristici
magnetice etc.
Cerinţe privind condiţii de lucru
- temperatură, umiditate, duritate
a materialului ce trebuie prelucrat,
iluminare, vibraţii / trepidaţii / şocuri etc., acces la
surse de alimentare cu utilităţi şi parametrii acestora etc.
Trebuie precizate: care sunt
considerate a fi condiţiile normale, la condiţii limită trebuie
asigurată funcţionarea, stocarea; durate, frecvenţe etc. ale
condiţiilor - limită
- cerinţe funcţionale şi
de performanţă pentru condiţiile limită
Cerinţe de avarie
- limitarea / nepropagarea
defecţiunilor, avariilor
- cerinţe privind nedeteriorarea,
funcţiuni şi performanţe menţinute şi în condiţii
de avarie / după avarie, avarie de ce tip (incendiu, cutremur, explozie etc.)
/ gravitate
Condiţii de agresivitate a mediului
- praf, agresivitate / coroziune,
eroziune etc., mediu grizutos, radiaţii, câmpuri electromagnetice etc.
Cerinţe de neagresare / nepoluare a mediului
- teren, aer, apă;
- deşeuri
- compuşi chimici, particule,
zgomot, trepidaţii, estetica peisajului, radiaţii, unde
electromagnetice
Gabarite
şi greutăţi, posibilităţi de manevrare
- în producţie
- în operaţiuni de acces şi
amplasare
- la transport şi montaj
- pentru acces în cadrul lucrărilor
de întreţinere şi reparaţii
- pentru acces în condiţii de
avarie sau alte condiţii de pericol şi urgenţă
Cerinţe de marcare, ambalare, transport
Cerinţe privind fiabilitatea şi durata de
viaţă (termenul de serviciu, capacitatea de serviciu –
exprimată în ce mărimi, pentru ce sarcini sau regimuri de
funcţionare, cu ce performanţe)
Cerinţe economice şi financiare
- costuri admisibile
în cercetare / proiectare
în investiţii
în producţie
în exploatare
- profitabilitate
Manoperă
necesară
- cantitativ
- calificare necesară
- cunoştinţe
- abilităţi
- instruire specifică
- cerinţe ergonomice
- cerinţe de protecţie a
muncii
Cantităţi
intenţionate de realizat (volum de producţie, serii etc.)
- total
- pe perioade
Momentul
de realizare intenţionat (timp alocat pentru realizare)
Eventual - etapizare
Cerinţe privind proprietatea intelectuală
- evitarea soluţiilor protejate
(brevetate)
- realizarea de soluţii
brevetabile
- în România
- pe ce alte pieţe
Clauze privind licenţierea
Cerinţe privind asigurarea
confidenţialităţii pe parcursul proiectului şi
după încheierea acestuia
Cerinţe privind încadrarea în / compatibilitatea cu
sisteme preexistente
- temporar, definitiv (pe termen lung)
.
. . .
. . .
. . .
. .
Fiecare
cerinţă trebuie să aibă prevăzută o metodă
de încercare, de verificare a îndeplinirii cerinţei. O
cerinţă fără metodă de verificare - sau cu metodă
de încercare incompletă sau neconcludentă - este ca şi
inexistentă şi poate conduce la litigii ulterioare, cu daune din
partea project managerului care a omis încercarea.
.
. . .
. . .
. . .
. .
Pentru toate cerinţele - de
clarificat importanţa,
caracterul de restricţie imperativă sau de deziderat (cu ce pondere).
Ansamblul de cerinţe poate corespunde, în principiu:
- unui sistem incompatibil de
ecuaţii (cel puţin - în stadiul dat al tehnicii)
- unui sistem compatibil
- unui sistem nedeterminat (atunci
există grade de libertate, se pot face variante)
Un sistem incompatibil poate fi adus la
unul compatibil prin renunţări la / atenuări de cerinţe
(sau: prin plus de inventivitate, dacă ea este plătită).
Optimizările pot creşte rezerva de îndeplinire / deficitul de
îndeplinire a cerinţelor.
Pentru
a susţine renunţarea la unele cerinţe, atenuarea unor
cerinţe, este important să se cunoască sensivitatea gradului de atingere a obiectivului urmărit în
raport cu gradul de îndeplinire a diferitelor cerinţe.
.
. . .
. . .
. . .
. .
Pentru un acelaşi ansamblu de
cerinţe, poate exista o varietate
de soluţii posibile, privind clase de tehnologii posibile (mecanic,
hidraulic, pneumatic, electric, biotehnologic, umed / uscat etc.); în cadrul fiecărei
clase - variante. Variantele se referă la: tehnologia de bază,
funcţiuni auxiliare, automatizare.
În măsura în care resursele
(financiare şi de timp) o permit şi în raport cu importanţa
proiectului, este oportun să se pornească investigaţii în câteva
direcţii / variante, deoarece departajarea între acestea poate apărea
la nivel de detalii ale variantelor. Diferite variante pot pretinde alte
modificări ale sistemului de cerinţe. De regulă, vor exista
presiuni din partea elaboratorilor unor componente sau ai unor variante în
direcţia modificării / atenuării unor cerinţe, care se vor
putea repercuta asupra altor componente / variante; echilibrul este o
problemă de management de ansamblu al proiectului.
În fiecare pas decizional, la fiecare
analiză a unei soluţii şi adoptare sau renunţare la o
variantă, este necesar să se noteze în scris variantele
(opţiunile) care au fost avute în vedere, motivele / argumentele /
consideraţiile în baza cărora a fost adoptată decizia (“trasabilitatea”
elaborării soluţiei proiectului).
De notat în scris, de asemenea, premisele, ipotezele de lucru adoptate
(“assumptions”): am presupus că..., am admis că ... ;
acestea constituie, de fapt, completări ale sistemului de cerinţe, ce
trebuie puse de acord cu clientul.
Parcurgerea, pe parcursul
elaborării proiectului, a notelor scrise privind motivările
opţiunilor şi ipotezele de lucru adoptate, este esenţială
pentru verificarea soluţiei finale, pentru reluarea analizei
validităţii lor în cazul abordării unei alte variante de soluţie,
pentru calculele de optimizare pe parcursul elaborării proiectului etc.
Defalcarea proiectului
Proiectele se pot defalca:
- pe componente
- pe specialităţi
- pe aspecte, căi ale
realizării unor cerinţe
- pe etape
În orice caz şi mod de defalcare a
proiectului, este necesar ca fiecărei părţi de proiect să i
se transmită / defalce toate cerinţele impuse proiectului de ansamblu
(care pot afecta partea respectivă), inclusiv gradele de
importanţă alocate diferitelor cerinţe.
Se face precizarea că, la
împărţirea pe componente, diferitele cerinţe se defalcă în
mod diferit:
- cerinţe ce se distribuie în
mod aditiv (de exemplu greutate, erori, pierderi etc.);
- cerinţe ce se distribuie
integral tuturor sau unor componente (de exemplu antigrizutozitate);
- cerinţe ce se distribuie
după legi mai complexe - exponenţiale, combinatorice etc. (de ex. în
probleme de fiabilitate); altele.
Managementul proiectului presupune
şi urmărirea / analizarea pe parcurs a consecinţelor pe care
diferitele cerinţe le imprimă soluţiilor parţiale sau pe
variante, deoarece pot exista cerinţe care să conducă la
soluţii oneroase, fiind oportună fie reconsiderarea cerinţelor,
fie optimizarea în continuare a soluţiilor, fie trecerea la alte variante
sau clase de soluţii.
La defalcarea proiectului, este
necesară definirea parametrilor de
interfaţă între componente. Defalcarea este susceptibilă de
a fi reconsiderată pe parcurs, în interesul optimizării de ansamblu a
soluţiei; totuşi, orice reconsiderare a parametrilor de interfaţă
stabiliţi iniţial este, de regulă, laborioasă şi
generatoare de surprize, necesitând, de la început, un maximum de
precauţie şi aprofundare ştiinţifică.
Orice modificare de cerinţă
sau de parametru de interfaţă necesită, de regulă,
verificarea tuturor parametrilor de interfaţă şi a tuturor
premiselor adoptate, în toate componentele proiectului, deoarece pot apare
consecinţe indirecte, imprevizibile intuitiv.
.
. . .
. . .
. . .
. .
De la caz la caz (de exemplu, dacă
este vorba despre un produs nou pentru fabricaţie), poate fi necesar ca
proiectul să includă nu numai punerea în fabricaţie, ci şi
pregătirea personalului, lansarea, promovarea comercială,
publicitatea, organizarea reţelei de service etc.
Înapoi module tematice Înapoi Project
Management Înapoi