Despre acest sit

Despre Mario Duma

Cercetari si studii

 

 

 

 „Cercetarea, industria, economia României şi conexiunile lor. Diagnoze, politici, solutii, noi abordari.
1965 - 2004"

 

Cuprinsul cartii si acces la alte articole


 

17 Noutatea fictivă (1969)

 

Almanahul "Scânteia", 1969

 

În tehnică, posibilităţile de a recunoaşte o inovaţie falsă

de una adevărată sunt la îndemâna oricărui specialist.

Din nefericire, ele nu sunt întotdeauna folosite.

 

... Am în faţă o banală fişă de fier de călcat, produsă, ca şi predecesoarele ei, la întreprinderea bucureşteană "X". Spun "ca şi predecesoarele ei", deoarece sunt nevoit să înnoiesc fişa de la fierul de călcat al gospodăriei mele nu numai o dată pe an, datorită unuia şi aceluiaşi defect: ruperea, într-un anumit loc, a pieselor metalice de contact.

Acum câţiva ani, "X" a lansat o fişă nouă şi modernă. Brăţări de oţel arcuitor, suprapuse peste piesele de alamă, asigurau un contact eficient. Piesele de contact prezentau câteva ondulaţii profunde, cu scopul îndepărtării cordonului de cauciuc de căldura fierului. În acelaşi scop, liţa cordonului se fixa cu ajutorul unor piuliţe înalte de câţiva milimetri, care trebuiau să preia şi să împrăştie o parte din căldură.

Dar... au urmat "perfecţionările". De la un exemplar la următorul, piuliţele au scăzut în înălţime, de parcă s-ar fi evaporat de căldură: de la 5 la 3 milimetri, apoi la 2, iar acum am în faţă nişte piuliţe ştanţate de 1,5 milimetri grosime. Din cele câteva ondulaţii a rămas numai una, şi aceea... Cât despre brăţările de oţel arcuitor, de mult nu mai sunt decât din banală tablă de alamă.

... Am vrut să-mi duc familia la mare cu un geamantan nou. Vă rog să mă credeţi că, în mod special, am ales un anumit geamantan (produs de Întreprinderea "Y" din …), văzând cu ce nituri solide este fixat mânerul. Există un anumit gen de surprize pe care prefer să îl evit.

Şi, într-adevăr, l-am evitat, pentru că am rămas cu mânerul în mână nu pe drum, ci încă acasă, în timp ce umpleam geamantanul cu cele mai banale rufe estivale. În loc de nituri erau nişte ciudate cuie despicate, diforme, acoperite cu o mască de tablă lustruită, în formă de cap de nit!

 

Am început cu două mostre "de larg consum" ale unei răspândite - şi dăunătoare - forme ale falsei inovaţii în tehnică: cea consacrată conştient tragerii pe sfoară a beneficiarului, realizării unor avantaje economice la producător cu orice preţ - inclusiv cu preţul calităţii, al siguranţei, al performanţelor, într-un cuvânt, cu preţul provocării oricăror pagube, după ce produsul a părăsit poarta fabricii. Este inovaţia dăunător orientată.

O formă mai puţin trivială este inovaţia care strică echilibrul natural al lucrurilor, care exacerbează o performanţă în dauna celorlalte. Îmi vin în minte două lucrări de cercetare. Una consta dintr-un produs chimic; în compoziţia sa nu era nici un adaus original, nici o proporţie neobişnuită, nici un regim esenţial nou de sinteză. Cealaltă era un circuit electronic, cu elemente, schemă şi parametri uzuali. În ambele cazuri, cu toată buna credinţă, s-a obţinut o anumită performanţă - esenţială - peste nivelul realizat anterior, chiar peste nivelul uzual pe plan mondial. Lucrările au fost lăudate, au făcut vâlvă. S-a constatat însă, mai târziu, că, în ambele cazuri - coincidenţă - performanţele erau foarte instabile la variaţia temperaturii, ceea ce le făcea inutilizabile în aplicaţiile cărora le erau destinate; ele fuseseră obţinute prin încălcarea armoniei ansamblului de performanţe - în cazurile date, prin sacrificarea stabilităţii la temperatură.

Pentru a duce la rezultate noi, o inovaţie trebuie să aibă la bază ingeniozitate, mai precis o idee. Dar ideea nu este totul. O realizare tehnică neglijentă poate să compromită o idee, altminteri valoroasă.

Fauna falsei inovaţii este variată, fiind foarte greu de epuizat în câteva rânduri. Totuşi, mai este o specie a falsei inovaţii, care uneori se impune, pretinde recunoaşterea, îşi reclamă drepturile cu aceeaşi insistenţă cu care o face în viaţa de toate zilele - aşa că trebuie să îi acordăm şi în textul de faţă spaţiul râvnit. Este vorba despre falsa inovaţie, care este falsă pentru că... nu e inovaţie, pentru că  nu reprezintă decât un plagiat cu forme exterioare uşor (sau chiar deloc!) modificate, cu mici adaosuri sau reduceri - neutile sau chiar dăunătoare - care să mascheze pastişa.

Şi, în fine, „inovaţia - non inovaţie" este realizarea (poate, corectă şi utilă) care rezolvă problemele într-unul din modurile evident posibile - şi deja cunoscute - pentru cazul dat. Simplificând puţin - dar numai puţin - este inovaţia care constă în faptul că pentru a se obţine o reducere de turaţie de 11:23 se utilizează un... reductor uzual de turaţie de 11:23. Nu e nimic rău în asta. Gravă este pretenţia de recunoaştere a statutului de inovaţie (şi a drepturilor aferente).

Dar rândurile de faţă riscă să alunece spre falsă inovaţie şi trebuie, deci, oprite la timp...

 

 

©Mario Duma. Toate drepturile rezervate.
Copyright 2003 Ecaffianted.com Site powered by mxs.ca