Să nu ne amăgim
Azi, 24.08.1990
Este acum o
întreagă campanie de presă: a câştiga este esenţa progresului
în economia de piaţă; cine combate tendinţa de câştig este un
conservator.
Depinde ce
câştig...
Orice stat, oricât
de evoluat şi democrat, combate fără milă contrabanda şi
evaziunea fiscală. Nici mita nu este, cred, conformă cu
jurisdicţia din marile democraţii către care ni se tot arată
cu degetul. Aşa că dacă dumneata, cititorule, şi cu mine nu
găsim în magazine decât rar de tot, din când în când şi cu
coadă mare, caşcaval sau şuncă, sau carne specialităţi, iar
privatizatul găseşte, ca să servească la discreţie sandvişuri
sau fripturi la preţ piperat, înseamnă că fără mită nu le-a
căpătat, iar dacă a dat mită, ni le-a luat nouă şi copiilor
noştri de la gură şi ne-a băgat nouă mâna în buzunar cu de-a
sila. Iar mita pe care a dat-o o recuperează înzecit tot de la
noi.
Să nu mai vărsăm
lacrimi de crocodil din milă pentru actualii speculanţi care
ne-au dezorganizat aprovizionarea populaţiei. Nu astfel de
iniţiativă particulară şi astfel de privatizare a fost şi este
dorită si urmărită.
Spirit
întreprinzător - da, pentru a produce ceea ce nu se produce,
pentru a produce mai ieftin decât se produce, pentru a afirma
noutăţi - şi să câştige (în concurenţă şi bani) cel mai activ,
mai mobil, mai imaginativ, mai îndrăzneţ. Desigur, spirit
întreprinzător - da, nu numai în producţie, ci în toate
sferele, inclusiv în comerţ, de exemplu, pentru a face să
ajungă la cumpărători mărfurile mai ieftin, mai bine, mai
repede, mai frumos, mai la îndemână, mai plăcut, să ajungă
acolo unde nu ajung altminteri ş.a.m.d. Dar a fura din
producţie pentru a vinde cu câştig propriu ceea ce s-a produs
cu banii statului (deocamdată - cu banii noştri, ai tuturor),
a desfiinţa magazinele vitale pentru aprovizionarea curentă a
populaţiei, pentru a face loc la mereu aceleaşi pizzerii, sau
cârciumi, sau magazine cu mărfuri de contrabandă, sau chiar a
face să dispară din magazine mărfuri de uz curent şi
necesitate curentă pentru a le revinde multiplu de preţ puţin
aranjate - să mai temperăm acest zel. Nimic împotrivă dacă
cetăţeanul ar găsi în continuare, la alegerea lui, şi varianta
simplă şi ieftină, şi cea aranjată.
Nici iniţiativa
particulară nu are dreptul la statutul de dogmă tabu, în
numele căreia să se comită orice abuzuri, cum era cu alte
dogme de până mai ieri.
Spiritul
întreprinzător este una, iar mafia este altceva. Să nu
distrugem pe primul luptând cu a doua şi nici să nu suflăm
vânt în pânzele celei de a doua, în numele primului.
|