|
Adevărul economic, 10-16.05.2000
Într-o economie aflată în restructurare şi tranziţie, cum este
economia României, dinamicile lunare realizate - şi chiar cele
trimestriale - trebuie privite cu prudenţă, deoarece
componenta aleatorie poate avea o pondere importantă. Se pune
întrebarea dacă modificărilor constatate faţă de trendul
anterior li se pot atribui semnificaţii cu valoare
extrapolativă, dacă s-au produs modificări favorabile stabile
de mecanism sau de conjunctură, apte sa iniţieze un trend
pozitiv în economie. Răspunsul ferm la aceasta întrebare îl
vor da numai statisticile viitoare, pe perioade mai
îndelungate de timp.
Cu
această rezervă, rezultatele statistice pe trim. I şi luna
martie 2000, privind mersul economiei, pot fi apreciate ca
fiind îmbucurătoare, reflectând fenomene in sine pozitive:
reducerea deficitului balanţei comerciale şi creşterea
volumului comerţului exterior, creşterea exportului mai mult
decât a importului. Creşterea exportului a fost
semnificativă, atât în ansamblu, cât şi pe principalele
relaţii; atât martie 2000 faţă de martie 1999, cât şi trim. I
2000 faţă de trim. I 1999.
De
remarcat şi menţinerea producţiei industriale practic la
nivelul anului precedent (şi nu căderea ei în continuare).
Este îmbucurător că s-au consemnat creşteri importante de
producţie la unele grupe de produse prelucrate.
Este
regretabil că, în comunicatul Comisiei Naţionale pentru
Statistică, valoarea stocurilor de produse finite din
industrie, de 38,8% la 31.3.2000, este comparată cu cifra de
41,8% în luna februarie, lăsând impresia unei uşoare
îmbunătăţiri, dar nu se face corecţia la numărul zilelor
lucrătoare, corecţie după care s-ar fi constatat un rezultat
de stagnare (sau de nesemnificativă înrăutăţire), nivelul în
sine fiind inadmisibil de mare şi punând sub semnul
întrebării funcţionalitatea de piaţă a economiei.
Pentru a valida constatările pozitive menţionate, până la
proba confirmării prin cifrele lunilor şi trimestrelor
viitoare, rămâne să facem ipoteze privind factorii care le-au
putut determina.
Îmbunătăţirea de climat de încredere economică, adusa de
prezenţa şi prestaţia primului ministru, atât ca
profesionalism economic, cât şi ca deschidere la dialog cu
mediul economic şi societatea civilă, sunt benefice, dar este
puţin probabil ca aceşti factori să se fi putut deja reflecta
în ameliorări ale unor cifre de indici şi dinamici din
economie, deoarece modificările de politici economice dau
rezultate după un timp, necesar pentru de acumulări si
acomodări (fac excepţie numai unele mecanisme de maximă
sensibilitate şi labilitate, cum sunt cele bursiere - nu a
fost cazul).
S-a
mizat, ca principal motor al relansării economice, pe o
infuzie sensibil mărită de capital străin; ea încă nu s-a
produs, la dimensiuni semnificative (şi, oricum, nu s-ar fi
putut materializa in producţie, export ec., într-un interval
de timp atât de scurt). Din păcate, investiţia de capital
social în valută, înregistrată la Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti - Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului (care nu reflectă întregul
volum de capital pus în operă de către investitorii străini) a
marcat un recul de 25% în trim. I 2000 faţă de trim. I 1999.
De asemenea, luna martie 2000 s-a situat, ca volum de capital
investit în dolari, sub nivelul lunii ianuarie (cu 16%),
marcând, totuşi, un reviriment parţial faţă de luna februarie,
care reprezentase o cădere dramatică (- 43%).
Stimulentul fiscal pentru export, recent reintrodus, nu putea
afecta sensibil lucrurile, în mod structural, într-un termen
atât de scurt, decât, cum s-a mai spus în presă, la nivelul
unei eventuale deplasări benefice a plajei intre economia
legală şi cea subterană şi nu pentru produse înalt prelucrate,
care necesită durate pregătitoare mari, pentru obţinerea de
comenzi şi pentru realizări. Totodată, stimulentul acţionează
numai la nivelul exportatorului direct, final, în timp ce
consolidarea unui export de înaltă tehnologie şi prelucrare
necesită cointeresarea şi a orizontalei, a furnizorilor de
materiale şi subansamble de înaltă calitate si performante.
Doresc să mai remarc un lucru: Sau echilibrarea parţială a
balanţei comerciale este sănătoasă şi stabilă - dar atunci ar
fi trebuit să oprească sau să încetinească devalorizarea
leului, înrăutăţirea cursului de schimb (si BNR ar fi trebuit
sa-si modeleze acţiunea de consolidare a rezervelor valutare
in consecinţă). Sau principalul motor stimulativ eficace in
perioada recentă a fost căderea in continuare, spontană, a
cursului de schimb, asociată cu modificări conjuncturale
favorabile ale unor preţuri pe piaţa internaţională - factori
cu acţiune in special la nivelul produselor de masă şi relativ
slab prelucrate, între altele - de încurajare a atât de
contestatului export de materii prime şi refolosibile.
Pentru o ameliorare sigură şi stabilă a situaţiei economice în
direcţia creşterii economice, este necesar un ansamblu de
măsuri cu caracter endogen, consacrate explicit ameliorării
funcţionalităţii microeconomiei. Ele au fost sistematic
susţinute si solicitate de către organizaţiile reprezentative
ale comunităţii economice, ale societăţii civile, pe parcursul
ultimilor ani, şi tot atât de sistematic ignorate, respinse,
deturnate de câtre mediile guvernamentale în toţi aceşti ani.
Acţiunea de elaborare a prognozei de dezvoltare economică a
României pe termen mediu a constituit un bun prilej de
readucere a acestor măsuri necesare în centrul atenţiei.*
De faptul dacă se va reuşi, în sfârşit, să se materializeze
solicitările şi propunerile de ameliorare a funcţionalităţii
microeconomiei, va depinde dacă semnalele pozitive, relevate
de statistica economică a trimestrului I al anului 2000, se
vor confirma sau nu.
|
