Modul tematic TT - 3
Organizarea
activităţilor de VRC–TT
în ţările
cu economie dezvoltată
Organizarea, funcţiile
şi rezultatele ANVAR–Franţa
Dr.ing.
Ulrich Wiener
1. Preliminarii
În ultimele decenii, în Europa occidentală au apărut
o serie de agenţii [1]
publice dedicate promovării progresului tehnologic şi spiritului
inovator îndeosebi în cadrul IMM: ANVAR (Franţa), CDTI (Spania), ENEA
(Italia), NTNF (Norvegia), SENTER (Olanda), TEKES (Finlanda), NUTEK (Suedia)
etc.
Din rândul acestor organizaţii, ANVAR [2] prezintă pentru noi un interes deosebit,
în primul rând deoarece posedă o experienţă de peste 25 de ani
(înfiinţat în anul 1968), în timpul cărora au avut loc dese
„ajustări” ale obiectivelor şi corespunzător adaptări
ale politicilor şi, în al doilea rând, deoarece structura şi
organizarea ANVAR au constituit o referinţă importantă la
elaborarea proiectului unei organizaţii similare, adaptată cerinţelor
şi situaţiei particulare din România.
2. Misiunea, cadrul
legal şi structura organizatorică a ANVAR
Funcţionarea ANVAR–ului este în prezent reglementată
printr–un decret al primului ministru al Franţei, nr. 79–615
din 13 iulie 1979. Potrivit acestui decret, ANVAR–ul funcţionează
ca o instituţie publică plasată sub tutela Ministerului
Industriei, Poştelor, Telecomunicaţiilor şi Comerţului
Exterior, respectiv a Ministerului Învăţământului Superior
şi Cercetării ştiinţifice, bucurându–se însă de
o largă autonomie funcţională şi financiară.
Misiunile încredinţate ANVAR–ului prin
„actul său de naştere” şi deciziile guvernamentale
ulterioare pot fi sugestiv ilustrate prin intermediul următoarelor date de
sinteză, extrase din raportul oficial de activitate pe anul 1992 [3]
reprezentând %
din
total
|
1587 de subsidii acordate unor proiecte de inovare în
valoare totală de:............................................... 1172
MFF (0,739 MFF/proiect) |
81 |
|
920 de subsidii acordate unor servicii de inovare . 143,20 MFF (0,156 MFF/serviciu) |
10 |
|
203 de subsidii acordate unor acţiuni de TT.. 120,50 MFF (0,594 MFF/acţiune) |
8,3 |
|
584 acţiuni de sensibilizare a tinerilor faţă
de inovare......................................................................... 13,60
MFF (0,0233 MFF/acţiune) |
0,7 |
Total 3294 dosare Total 1449,3 MFF
(3470) (1545 MFF)
adică
cca. 257,6 MUSD
Pe ansamblu, volumul subsidiilor
acordate în 1992, a crescut cu 7% faţă de 1991. Din acestea, circa
90% au fost acordate unor întreprinderi. În tabelul 1, extras din revista ANVAR
Magazine – mai 1994, se prezintă câmpul de aplicare, plafoanele şi
principalele condiţii impusee la acordarea acestor subsidii. Aşa cum
se observă, unele categorii constituie subsidii (grant–uri/ajutoare)
nerambursabile, altele, de exemplu, asistenţa acordată proiectelor de
inovare reprezintă un împrumut fără dobândă,
stabilindu–se prin contract modul în care, în situaţia
„succesului misiunii”, după ce proiectul începee să
producă profit, receptorul va rambursa împrumutul. În caz de eşec al
misiunii, subsidia se consideră un ajutor nerambursabil, riscul eşecului
fiind deci asumat în proporţie de 50% de ANVAR.
În figura
1 se prezintă structura analitică a celor 3470 de dosare şi 1545
MFF (anul 1992), repartizate pe cele 10 categorii de activităţi
subvenţionate de către ANVAR. În figura 2 se ilustrează pe
„generaţii de dosare”, sumele relativ modice care reflectă
restituirea subsidiilor rambursabile acordate. De exemplu, pentru „generaţia”
de subsidii acordată în 1979, în anul 1992 „rata de
reîntregire” a crescut doar de la 57,54% la 58,36%.
Tabelul 1
Fig.
1
Fig.
2
În decembrie 1992, ANVAR publică
o analiză a activităţii desfăşurate într–o
perioadă de 12 ani. Concluzia principală se referă la legătura
indisolubilă dintre acţiunile de valorificare, competitivitatea şi
creşterea exporturilor. În medie, pentru perioada analizată, se
apreciază că din 2 FF investiţi în C&D (din care, de regulă,
1 FF din subsidii acordate de ANVAR) rezultă, pentru un interval de viaţă
al „produsului” de 5 ani, o cifră de afaceri de 40 FF.
Evident, în afara unor efecte economice directe, un program de inovare determină
şi o creştere a cunoaşterii şi a competenţei recipienţilor,
notorietate şi îmbunătăţirea imaginii de firmă şi
de marcă, o mai bună motivare a personalului ş.a.m.d.
Practic, din 1977, în baza programelor
de asistenţă ANVAR, au fost create în Franţa peste 18.000 de
întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Aşa cum se poate observa din
figura 3, în 1992, 61% din valoarea subsidiilor pentru proiecte de inovare, au
fost acordate unor întreprinderi cu un număr mai mic de 100 de salariaţi.
Strategia actuală a ANVAR a fost
definită astfel: „să rămână aproape de
întreprinderile mijlocii, să stimuleze eforturile de inovare în sectoarele
de bază şi de medie intensitate tehnologică, să faciliteze
implantarea de noi întreprinderi, să stimuleze la tineri gustul
antreprenorial şi să stimuleze parteneriatele”. Transpunerea în practică a
obiectivelor acestei strategii este ilustrată de cifrele prezentate în
figura 4, în care subsidiile acordate în 1992 sunt defalcate ca pondere
procentuală pe sectoarele beneficiare.
Este deosebit de interesant faptul că, începând cu
luna octombrie 1992, ANVAR renunţă la funcţia de prestator de
servicii în domeniul valorificării internaţionale a
rezultatelor laboratoarelor de cercetare franceze. În acest scop, a fost înfiinţat
un operator profesional dedicat exclusiv acestor activităţi
– FIST S.A. (France Innovation Scientifique et Transfert), societate
comercială la care ANVAR şi CNRS deţin peste 50% din acţiuni.
FIST evaluează potenţialul
de transfer al dosarelor care îi sunt prezentate, elaborează planul de
valorificare, care cuprinde şi strategia de protecţie a proprietăţii
intelectuale, după care contactează potenţiali recipienţi.
Demarând în 1992 cu un capital social de 4,5 MFF, deja în 1993 cei 10 acţionari
decid majorarea capitalului la 7,5 MFF. Înfiinţarea FIST este considerată
un succes important, nu numai financiar.
Practic,
prin această măsură, simplificând la limita lucrurilor, se poate
considera că, în prezent, misiunea de bază ANVAR constă în
gestionarea cât mai judicioasă a unui fond de circa 1500 MFF, alocat anual
din bugetul de stat pentru stimularea inovării, în sensul cel mai
larg, în economia franceză. Impresia subiectivă cu care am rămas
în
Fig.
3
Fig.
4
urma
vizitei la ANVAR este aceea că reîntregirea acestui fond nu constituie
un obiectiv prioritar, ci doar un instrument de evaluare a justeţei şi
eficienţei alocărilor.
Structura procentuală de personal
a ANVAR este redată în tabelul 2. Cei 362 de salariaţi (la 31
decembrie 1992) funcţionează, în majoritate (54,3%), în cadrul celor
24 de delegaţii regionale ale ANVAR. Un procent de 10,5 din totalul
personalului nu sunt angajaţi cu o normă întreagă, 62,12% din
angajaţi sunt femei.
Tabelul
2
O
imagine de principiu asupra structurii organizatorice a ANVAR se poate obţine
urmărind funcţiile celor 10 membri ai Comitetului de Direcţie
– Anexa 1 –, respectiv ai Consiliului de Administraţie –
Anexa 2.
Desprindem următoarele
direcţii:
– afaceri juridice şi proprietate industrială;
– tehnologie;
– evaluare şi control al gestiunii;
– politică comercială şi servicii;
– comunicaţii;
– relaţii internaţionale.
3. Unele aspecte privind dimensiunea internaţională a activităţii
ANVAR
a) ANVAR asigură secretariatul
francez pentru EUREKA. În perioada mai 1992 – iunie 1993, Franţa a
deţinut preşedinţia EUREKA. În acest interval, 22 de IMM au
primit subsidii în valoare de 92,2 MFF.
b) Din anul 1992, ANVAR a devenit acţionar
al British Technology Group (BTG) (cea mai importantă firmă de
brokeraj în domeniul TT pe plan mondial), achiziţionând acţiuni în
valoare de 2,7 MFF. Prin această operaţie, ANVAR a devenit singurul
membru în Consiliul de Administraţie al BTG, din afara Marii Britanii.
c) TAFTIE (The Association for
Technology Implementation in Europe) „Clubul Agenţiilor de
TT”, prezidat de ANVAR, a crescut la 11 membri, fiind admis printre alţii, OMBH Ungaria.
d) Programul Stride
Program Comunitar destinat să
ranforseze şi să structureze mediile tehnologice locale, din zone
supuse conversiilor industriale. ANVAR a fost însărcinat să
gestioneze ansamblul fondurilor comunitare alocat acestui program, 113 MFF în
1992. Din aceste fonduri au fost finanţate şi bursele europene de
tehnologie. De exemplu, în decembrie 1992, la Nantes s–a desfăşurat
bursa europeană de tehnologii pentru tratarea suprafeţelor. Au fost
prezenţi 44 ofertanţi de tehnologii şi 71 de solicitanţi.
Au avut loc 350 de întâlniri, 66% dintre participanţi consideră că
cel puţin una din negocierile la care au luat parte se va finaliza cu o
afacere. Cei 36 de participanţi veniţi din afara Franţei şi
anume din: Germania, Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Norvegia, Olanda, Rusia,
Suedia, Elveţia au prezentat 45% din oferte. În 1993, a avut loc în Olanda
o bursă similară dedicată produselor biomedicale, iar în 1994 în
Danemarca o bursă dedicată aromelor şi aditivilor alimentari. În
1995, vor avea loc burse pentru noi polimeri/materiale compozite şi
textile tehnice.
e) ANVAR şi o serie de alte
instituţii ştiinţifice franceze susţin programul de
cooperare franco–american FACET, dedicat unor parteneriate comerciale
privind TT sau în general cooperărilor din domeniul C&D.
f) ANVAR dispune de ataşaţi
permanenţi în 24 de capitale ale lumii şi un birou de reprezentare la
Bruxelles, pe lângă organismele UEE.
Anexa 1
Anexa 2
Înapoi
lista module curs transfer de tehnologie Înapoi
transfer de tehnologie Înapoi