Modul tematic TT – 5

Sistem national de valorificare a rezultatelor C&D

                  - schema de principiu -

 

Ing. Gh. Baştiurea

 

1. Elemente introductive

 

          Este cunoscut faptul că, din totalul de lucrari de C&D finalizate, sau altfel spus, din totalul de rezultate ale activitatii de C&D disponibile pentru a fi transferate in unitati acceptoare sau utilizatoare, numai o parte ajung sa fie efectiv implementate intr-o asemenea unitate, ca în acest fel să se creeze condiţii pentru valorificarea rezultatelor respective. Fara a intra in analiza aspectului cantitativ al acestei probleme, trebuie mentionat faptul ca situatia nu este proprie tarii noastre, ci o regasim practic in toate tarile unde exista si activitate de cercetare subventionata din fonduri publice, inclusiv in tarile cu o economie stabila si prospera. Ceea ce ne diferentiaza insa de tarile respective, din acest punct de vedere, este in special aspectul cantitativ al problemei. Desi in abordarea temei valorificarii rezultatelor cercetarii exista unele scenarii care se aplica in anumite tari, acestea nu se potrivesc situatiei de la noi, caracterizata de o economie care se straduieste sa-si gaseasca un fagas spre stabilitate, si de ce nu spre o dezvoltare oricât de modesta.

          Pe de alta parte, dupa evenimentele din decembrie 1989, cand odata cu schimbarile politice de la noi din tara a cazut si sistemul planificarii centralizate a economiei si s-au creat conditii pentru trecerea la economia de piata, dificultatile care au aparut in economia romaneasca in ansamblul ei au afectat in mod negativ si activitatea Institutelor de cercetare-dezvoltare. Potentialul uman care s-a acumulat in aceste unitati in decursul anilor, format din specialisti de inalta calificare, practic in toate domeniile de activitate, dupa ce s-a diminuat in mod substantial, tot sub influenta economiei de piata, a ajuns, din punct de vedere numeric, catre o limita a supravietuirii pe baza de contracte directe. Cum si acestea cunosteau un declin vizibil, a fost necesara interventia Legislativului prin infiintarea fondului special de cercetare-dezvoltare, care a functionat oarecum dupa modelul fondului de tehnica noua din perioada economiei planificate. Avantajul acestui fond, care a permis finantarea unor lucrari din domeniul cercetare aplicativa-dezvoltare tehnologica, a fost evident si nu este cazul sa mai insistam asupra lui. A reaparut insa problema valorificarii rezultatelor C&D, problema care , la o scara mult mai redusa, exista si in perioada finantarii din fondul de tehnica noua. Data fiind, totusi, amploarea pe care a luat-o problema rezultatelor nevalorificate ale activitatii de C&D in zilele noastre, cum este si firesc, trebuie gandita o solutie care sa duca la rezolvarea de fond a acestei carente din sistemul rezultate C&D-valorificare.

          Daca se analizeaza cauzele care au creat aceasta stare de fapt ajungem la concluzia ca neajunsul provine din faptul ca:

          -Unitatile care inainteaza propuneri de teme pentru programele anuale de activitate in domeniul C&D sunt, in majoritatea cazurilor, înseşi unitatile de C&D. O buna parte din aceste propuneri nu sunt puse, in fond, de acord cu potentialii beneficiari ai rezultatelor activitatii ce se va desfasura, sau sunt puse de acord in mod superficial, desi, in cele mai multe din cazuri, acestia isi dau si semnatura pe documentele de sustinere a necesitatii temei.

          -Multe unitati, potential utilizatoare de rezultate ale C&D, care s-au aratat interesate de temele respective, in stadiul initial de introducere a acestora in programele de activitate, devin pe parcurs neinteresate, datorita mai multor factori, de cele mai multe ori obiectivi, ca de exemplu:

          *) prin reprofilarea unitatii, datorita unor conditii de piata, specificul tehnologic al acesteia se modifica de asa maniera incat el nu mai corespunde cu cerintele necesare implementarii rezultatelor activitatii respective de C&D;

          *) piata de produs nu mai poate absorbi produsele rezultate din aplicarea rezultatelor cercetarii datorita faptului ca, intre timp, a intervenit concurenta cu produse mai competitive (performanta/pret);

          *) insuficienta incredere acordata uneori unitatilor de C&D in fata anumitor oferte de cooperare cu un furnizor extern, chiar daca acesta nu ofera produse mai performante, in multe cazuri, in mod nejustificat, apare preferinta pentru  tehnologii din import.

          *) deşi produsul/tehnologia rămân, în principiu, interesante pentru utilizator, el nu poate face efortul financiar necesar, pentru valorificare, efort ale cărui dimensiuni le află abia după încheierea cercetării.

2. Preliminarii la sistemul national de  valorificare

 

          Rezultatele activitatii de C&D, neaplicate, inmagazineaza in ele o activitate de conceptie de valoare foarte ridicata, finantata din fonduri publice (caci numai de aceasta categorie ne ocupam), valoare care nu se intoarce in serviciul societatii, in scopul satisfacerii unor cerinte ale acesteia (stiintifice, tehnice, economice, sociale etc.). Deci ele apar ca fiind activitati pentru care s-au facut cheltuieli ineficiente. Prin aceasta expunere ne propunem sa dam o solutie prin care sa putem imbunataţii eficienta activitatii de C&D, privita din punctul de vedere al valorificarii rezultatelor obtinute. Dar sa vedem mai intai cum se poate ajunge la valorificarea rezultatelor C&D.

          Pornind de la rezultatele neutilizate, existente la un moment dat, si care in fond reprezinta un cumul de rezultate ale C&D neaplicate in decursul  mai multor ani, pentru ca acestea sa fie valorificate este necesar să se creeze premizele pentru ca ele sa fie transferate din sfera de creatie (unitati de C&D), in sfera utilizarii/aplicarii (unitati utilizatoare de rezultate ale C&D). Acest transfer de tehnologie reprezinta in fond un transfer de informatii de la realizator catre utilizator, si se face cu scopul evident de a implementa rezultatele C&D in unitatea acceptoare/utilizatoare respectiva, urmarindu-se ca in final sa se ajunga la valorificare. Din acest lant de activitati, zona transferului de tehnologie este determinanta, ea asigurand “conversia” rezultatelor de C&D in produse sau tehnologii, daca luam ca exemplu domeniul industrial. De altfel, vom axa intreaga expunere pe acest domeniu, ca fiind cel hotarator pentru revigorarea economiei nationale in ansamblul ei.

         

          In ce priveste notiunea de piata vom face o distinctie neta intre:

 

          -piata de produse, reprezentata prin totalitatea potentialilor producători, utilizatori ai produselor rezultate prin valorificarea rezultatelor activitatii de C&D, si prin intermediul careia se ajunge la satisfacerea unor necesitati ale societatii, si, respectiv,

 

          -piata de rezultate ale C&D reprezentata prin totalitatea potentialilor utilizatori de rezultate (unitati productive).

 

 

          In ansamblul relational din cadrul sistemului de transfer tehnologic, aceste doua piete actioneaza in mod diferit, existand si unele influente reciproce, din care esentiala ramane cea pe care o are prima piata.

 

          In continuare ne vom ocupa de aceasta componenta de baza a valorificarii rezultatelor C&D si anume de transferul de tehnologie, domeniu care este menit sa actioneze in sensul rezolvarii carentei aparută in circuitul rezultate C&D-valorificare, asupra careia ne-am referit mai inainte.

 

 

3. Sistemul de transfer tehnologic

 

          Abstractie facand de procentajul relativ redus de rezultate ale C&D care se transfera prin relatia directa dintre unitatile de C&D si unitatile potential utilizatoare, am vazut ca o buna parte din rezultatele respective raman nevalorificate, iar pentru rezolvarea acestei probleme este necesara gasirea unei solutii care sa activeze si sa inlesneasca procesele activitatile aferente transferului tehnologic. O asemenea solutie o poate oferi un sistem organizat ca atare si care sa dispuna de toate parghiile, inclusiv cele economice, necesare unor actiuni eficiente. Acest sistem poate fi conceput in mai multe variante, din care, in aceasta expunere, va fi prezentata una din ele, considerata ca fiind mai reprezentativa. Precizam ca structura acestei variante, in forma in care va fi prezentata, are un scop pur didactic, ea nefiind regasibila in cadrul institutional existent sau de perspectiva apropiata. Cu toate acestea, modelul porneste de la considerente logice, cautand sa creeze o reuniune intre situatia reala, existenta, conditiile specifice domeniului de C&D din tara noastra si, respectiv, posibilitatile potentiale de actiune in aceasta directie. Deci, chiar daca modelul nu are corespondent in lumea realului, el poate reprezenta o potentiala referinta in domeniu.

          Sistemul luat in discutie este conceput ca o retea formata in principiu din:

          - O unitate centrala, care poate functiona sub forma unei Fundatii, Institutii, Institut, Agentie, Centru, Oficiu etc, in orice forma de apartenenta a patrimoniului

(privat, de stat, mixt), cu personalitate juridica;

          - Unitatea centrala se ramifica in teritoriu printr-un numar de Birouri de transfer tehnologic (BTT);

          - Corespondentul BTT in cadrul unitatilor de C&D, sub forma unor Colective de transfer tehnologic (CTT);

 

          Schematic, un asemenea sistem de transfer tehnologic este prezentat in anexa. Sunt necesare unele precizari dupa cum urmeaza:

          a) Unitatea centrala a fost considerată ca fiind o Agentie de transfer tehnologic (ATT) care se constituie ca un element de interfata intre creatorul de rezultate ale C&D si utilizatorul acestora, adica unitatile economice producatoare de bunuri materiale. ATT s-a considerat a fi creata ca o unitate independenta, in subordinea Ministerului Cercetarii si Tehnologiei (MCT), deoarece, in aceasta etapa,  exista interese majore pentru o asemenea subordonare:

          -accesul la banca de date a MCT;

          -unele alocari de fonduri prin MCT.

 

          ATT ar avea urmatoarele atributii mai importante pe linia transferului de tehnologie:

          -crearea unui sistem informational care sa-i permita colectarea si stocarea volumului imens de informatii de care are nevoie;

          -desfasurarea unei activitati de marketing foarte laborioase asupra:

          *) pietei de produse, prin analize detaliate a acesteia, incluzand interesele concurentei pe segmente de activitate, si, respectiv, evolutia probabila;

          *) rezultatelor C&D disponibile, al caror transfer tehnologic si, respectiv, implementare se urmareste;

          -prelucrarea informatiilor primite privind rezultatele analizelor de marketing;

          -promovarea rezultatelor de C&D selectate, in cadrul unitatilor potential utilizatoa-reacceptoare de rezultate;

          -urmarirea:

          *) modului in care se desfasoara actiunile de transfer tehnologic in curs;

          *) efectelor economice rezultate ca urmare a unor actiuni de TT;

          - analiza si efectuarea de propuneri catre MCT privind finantarea partiala a unor actiuni de TT;

 

 

          -stabilirea de programe de activitati promotionale, axate indeosebi pe rezultatele activitatii de C&D, initierea de asemenea activitati si participarea activa la cele organizate de alte unitati ( MCT, UC&D ); ca parte componenta a acestei activitati, s-a considerat necesar ca pe langa ATT sa functioneze un numar de terminale calculator, la care sa se poata oferi informatii gratuite asupra rezultatelor C&D tuturor celor interesati care vin din partea unor unitati economice potential producatoare de bunuri materiale (criteriile de acces la aceste informatii ar urma sa fie stabilite de ATT in colaborare cu MCT); pe langa aceste puncte de informare se are in vedere si oferirea unor servicii de consultanta, cu eventuala antrenare a unor cadre de specialisti din cadrul unitatilor de C&D.

          Ca varianta de incadrare organizatorica a unei asemenea unitati axate pe transfer de tehnologie si nu in ultimul rand, trebuie mentionata si o idee care a aparut dintr-o discutie avuta pe aceasta tema cu dl. dr. ing. Ulrich Wiener ca urmare a recentei deplasari pe care d-sa a facut-o in Franta. Se pare ca o formula aparent ideala, care ar conecta intr-un mod destul de reusit multe interese in domeniul TT, ar putea fi constituita din crearea unei Agentii (i se poate spune oricum) ca societate pe actiuni, in care actionarii sa fie MCT, MI, ASAS, RENEL, PETROM, Ac. de stiinte medicale etc. S-ar crea in acest mod o legatura permanenta si bazata pe interese comune, intre reprezentantii cercetarii si cei ai utilizarii rezultatelor activitatii de C&D. Desigur ca, intr-o asemenea formula MCT, ar trebui sa detina 50% din actiuni. Aceasta idee, prezentata aici intr-o forma grosiera, susceptibila la multe perfectionari, ramane totusi o forma didactica de prezentare a temei expunerii.

 

          b) Birourile de transfer tehnologic (BTT) sunt prevazute ca element intermediar intre ATT si piata de rezultate ale C&D. Aceste Birouri, conform unei gandiri lansata inca cu un an in urma de firma SCIENTCONSULT, ar urma sa functioneze in principalele zone geografice ale tarii si anume : Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj.

 

          Ca elemente de legatura intre ATT, careia i se subordoneaza, si unitatile potential utilizatoare de rezultate ale C&D, aceste Birouri de TT ar avea urmatoarele atributii mai importante:

          -colectarea de date asupra pietei potentialilor utilizatori de rezultate ale C&D;

          -identificarea de necesitati de TT;

          -pregatirea formalitatilor necesare pentru efectuarea de TT (eventual la nivel de  oferte si contracte);

          -culegerea de date privind modul de desfasurare a actiunilor de TT in curs, inaintarea de propuneri corespunzatoare atunci cand este necesar;

          -participarea la actiunile promotionale initiate de ATT si unitatile de C&D; pe langa BTT este prevazut sa functioneze câte un terminal calculator, la care sa poata avea acces gratuit, dar respectând anumite reguli de acces, toti cei imputerniciti din partea unitatilor economice interesate in rezultate ale C&D; prin aceste puncte de informare poate fi acordata si o consultanta in domeniu, desigur in anumite limite;

          -organizarea de actiuni de consultanta de specialitate care depasesc nivelul agentilor proprii de TT;

 

          c) Colectivele de transfer tehnologic (CTT) prevazut a fi organizate in mod treptat, pe langa unitatile de C&D, incepand cu unitatile relativ mari, se estimeaza a fi dimensionate la un numar de 1-3 specialisti din cadrul unitatilor, acestea fiind interfaţa unităţilor respective in relatiile cu exteriorul, in domeniul valorificarii rezultatelor de C&D. Numărul relativ redus de personal se bazeaza pe faptul ca activitatea lor se va desfasura cu un volum apreciabil de colaborari din interiorul ficarei unitati. Specialistii din componenta CTT trebuie sa fie agenti de TT, deci atestati ca atare. Se considera ca aceste colective ar trebui sa coordoneze intrega activitate de valorificare a rezultatelor C&D din unitatea respectiva, in care scop, le revin urmatoarele atributii mai importante:

          -organizeaza colectarea de informatii privind rezultatele C&D din unitatea proprie, gestionarea acestora si mentinerea lor in actualitate;

          -furnizeaza informatii privind piata potentiala a rezultatelor C&D din unitatea proprie;

          -organizeaza legatura permanenta cu potentialii beneficiari de rezultate C&D;

          -urmaresc realizarea de TT prin relatii directe cu potentialii utilizatori de rezultate C&D;

          -colecteaza informatii asupra modului de desfasurare a actiunilor de TT in curs;

          -colecteaza informatii asupra efectelor economice obtinute prin transferurile de tehnologie efectuate pe baza rezultatelor C&D din unitatea proprie si ofera date pentru evaluari privind eficienta economica a activitatii proprii de C&D a unitatii;

          -initiaza si participa la actiuni promotionale.

          Se apreciaza ca aceasta "armata" de agenti de TT poate si trebuie sa constituie principala forta angrenata in activitatea de TT, in etapa actuala si in viitorul apropiat.

          In aceste conditii, cu o baza de marketing bine organizata, o banca de date rational incarcata si un sistem rapid de acces la informatii, ATT are posibilitatea de a-si exercita in mod eficient functiunile sale in domeniu.

 

 

4. Unele precizari suplimentare

 

4.1 Finantarea unor actiuni de transfer tehnologic

 

                   Nu sunt putine situatiile in care, in conditii favorabile in ce priveste piata de produse si cea de rezultate ale C&D, ambele fiind identificate, transferul de tehnologie nu poate avea loc datorita neputintei financiare a utilizatorului de rezultate ale C&D, date fiind unele dificultati economice prin care trece unitatea respectiva in acea perioada de timp. Dar, in tot atat de multe cazuri, implementarea unei tehnologii noi care sa se reflecte intr-o productie competitiva de bunuri materiale, si asa cum au fost si premizele, in conditii favorabile de piata de produse, poate duce la redresarea economica a unitatii respective. Cele mai concludente exemple apar din sectorul chimie-petrochimie unde, de multe ori, implementarea unei tehnologii noi reclama si unele investitii, nu de neglijat atunci cand este vorba de unitati relativ mici. Desigur ca exista si sistemul imprumuturilor bancare, dar aceasta in conditiile dobanzilor ridicate, nu reprezinta totdeauna, si pentru toate unitatile economice, o solutie potrivita.

          Pentru a veni in intampinarea unor asemenea situatii apare necesitatea de a exista posibilitatea unor interventii financiare din exteriorul acestor unitati, folosind, in etapa actuala, ca principala resursa, fondurile publice. Trebuie deci ca sa existe posibilitatea ca, pe langa finantarea unor teme de C&D, o parte din fondurile alocate de la bugetul de stat sa fie dirijate catre finantarea unor actiuni de TT. Nu este vorba de o idee originala, specific romaneasca. ci de o metoda de stimulare a actiunilor novatoare prin transfer de tehnologie, care se practica si in tarile avansate din punct de vedere industrial si cu economii prospere. Modul in care s-ar aloca aceste fonduri, trebuie desigur sa faca obiectul unor acte normative puse de acord cu forurile in drept. In orice caz, se desprind cateva idei in ce priveste criteriile de alocare a finantarilor respective.

          -ponderea finantarii din exterior a unitatii utilizatoare nu trebuie sa depaseasca cca. 60% din totalul costurilor, respectiv cealalta parte, care ar reprezenta min. 40% din costuri si care ar urma sa fie suportata de unitatea utilizatoare, avand si rolul de cointeresare materiala a utilizatorului in cheltuirea cu discernamant a acestor fonduri;

          -alocarea fondurilor ar urma sa se faca acelor unitati, care solicita asemenea finantari si, respectiv, care prezinta credibilitate in ce priveste eficienta economica a cheltuielilor;

          -pot fi finantate numai actiunile de TT care conduc la realizarea de produse sau tehnologii pentru care se poate demonstra existenta unei piete sigure de produs;

          -utilizatorul trebuie sa se gasesca intr-o situatie economica financiara care nu-i permite sa suporte in totalitate cheltuielile de implementare a rezultatelor de C&D in cauza;

          -acordarea fondurilor se va face pe baza contractuala, relatia fiind intre utilizatorul acestora si ATT (MCT ca varianta).

 

          Prezentarea in detaliu a problemei finantarii urmeaza sa faca obiectul unei expuneri separate.

 

 

4.2 Formalitati necesare pentru un transfer de tehnologie

 

          Sa urmarim acum traseul unui TT efectuat prin sistemul propus, pentru o situatie in care, prin studiile de marketing din cadrul ATT, se ajunge la concluzia ca rezultatele unei lucrari de cercetare, extrase din banca de date, pot fi transferate cu efecte economice convenabile. Luam in consideratie cele doua variante posibile in ce priveste posibilitatile financiare ale potentialului utilizator de rezultate, cu si respectiv fara posibilitati financiare de implementare.

 

          a) Cazul I - potentialul utilizator are posibilitati pentru finantarea cheltuielilor de TT.

          - ATT comunica BTT oportunitatea actiunii respective;

          - BTT ia legatura cu potentialul utilizator de rezultate ale cercetarii, printr-un agent propriu de TT, aratand acestuia, cu date concrete (obtinute de la ATT), eficienta economica a transferului propus, respectiv avantajele economice pe care unitatea le poate obtine. Pentru stabilirea acestor avantaje este posibil sa fie necesara o analiza economica comuna efectuată de agentul de TT cu factorii decizionali din unitatea economica in cauza. Aceasta activitate trebuie sa fie foarte convingatoare pentru unitatea respectiva, motiv pentru care actiunea agentului de TT trebuie sa fie foarte documentata si desfăşurată cu multa competenta profesionala.

          -Odata convinsa unitatea utilizatoare de eficienta TT, agentul de TT ia legatura cu unitatea de C&D elaboratoare, stabilind transferul rezultatelor pe baza de contracte de TT care se incheie simultan intre: ATT si unitatea utilizatoare de rezultate si, respectiv, ATT si unitatea de C&D, in care se stabilesc si conditiile transferului, obligatiile ce revin tuturor partilor contractante etc.

          -Unitatea utilizatoare de rezultate trece la implementarea rezultatelor transferate, "convertindu-le" in produse (prima serie). In acest moment actiunea de TT ia sfarsit.

          -Pentru ca produsele rezultate sa ajunga sa satisfaca o necesitate a societatii, ele trebuie sa fie cerute de piata, deci sa se confirme ipoteza de la care am pornit, daca rezultatul este pozitiv, respectiv produsele rezultate sunt absorbite de piata, inseamna ca, in principiu, s-a reusit sa se valorifice rezultatele transferate.

          -Atat unitatea utilizatoare a rezultatelor, cat si unitatea de C&D, urmaresc comportarea produsului in contextul necesitatilor societatii ( fiabilitate, performante etc.). Daca rezultatul este favorabil inseamna ca actiunea de valorificare este incheiata.

 

          b) Cazul II - potentialul utilizator nu are posibilitati pentru finantarea cheltuielilor de TT.

          -Interventia agentului de TT la unitatea avuta in vedere pentru efectuarea transferului ia in consideratie neputinta unitatii respective de a suporta in intregime efortul financiar necesar pentru implementarea tehnologiei transferabile, in cauza.

          -Agentul de TT, ajuta (colaboreaza cu) unitatea acceptoare a tehnologiei, la intocmirea formalitatilor necesare pentru solicitarea finantarii unei parti din efortul financiar necesar, acceptand si eventualele conditii impuse prin Instructiunile specifice care reglementeaza acordarea fondurilor respective. Aceste formalitati sunt inaintate la MCT prin ATT, MCT fiind ordonatorul principal de fonduri.

          -Daca unitatea acceptoare a tehnologiei obtine aprobarea pentru alocarea fondurilor respective, aceasta, dupa incheierea contractului de TT cu ATT, semneaza un alt contract de finantare, cu MCT, pe baza primului contract mentionat.

          -Unitatea utilizatoare trece mai departe la implementarea rezultatelor cercetarii dupa schema de la cazul a).

 

4.3 Activitati promotionale

 

          Multe din dificultatile potentiale care ingreuneaza buna desfasurare a actiunilor de TT ar putea sa fie eliminate sau diminuate daca activitatea promotionala din tara noastra nu ar fi la un nivel atat de scazut. Desigur ca (ne)putinta financiara care ar trebui sa alimenteze si acest domeniu isi spune intr-o oarecare masura cuvantul. In ce priveste insa mentalitatea care predomina in acest sector, nu tocmai favorabila, trebuie modificata in mod radical, pornind de la unitatile de C&D. Nu numai ATT sau alte formatiuni organizatorice trebuie sa se ocupe de problema promovarii rezultatelor activitatii de C&D ci, in primul rand, fiecare unitate de C&D sa se faca cunoscuta si utila. Desigur ca si ATT isi are segmentul sau propriu de activitate in acest domeniu, dar nici intr-un caz de suplinire a ceea ce unitatile de C&D ar trebui sa faca. Nu ne propunem sa intram in detaliile acestui sector esential din activitatea de TT in ansamblu, deoarece este prevazuta o expunere dedicata in intregime domeniului.

 

4.4 In loc de incheiere

 

          Se atrage atentia ca nu pot fi considerate ca valorificate acele rezultate ale activitatii de C&D care, desi transferate la potentiali utilizatori pe baza de protocoale de transfer, nu au ajuns sa satisfaca o necesitate a societatii, indiferent de ce natura este aceasta: stiintifica (pentru unele cercetari fundamentale), tehnica, economica, sociala etc.

 

Înapoi lista module curs transfer de tehnologie            Înapoi transfer de tehnologie    Înapoi