Modul tematic TT - 8

 

     Funcţia de VRC şi TT în structura UCD

 

 

Ing. Ion Crişan

 

 

1. Particularităţi ale funcţiunii VRC ‑ TT

 

          Pentru a stabili locul activităţii de VRC‑ TT în structura UCD trebuie să pornim de la examinarea componentelor acestei structuri şi să analizăm în ce măsură această activitate se poate sau nu ataşa de componentele clasice.

 

          Există mai multe criterii adoptate pentru descompunerea unei UCD în subunităţi:

 

          (a) Criteriul obiectului activităţii.

          În UCD există subunităţi profilate pe următoarele tipuri de activităţi:

          ‑ cercetarea de produse noi;

          ‑ cercetarea de produse tehnologice;

          ‑ cercetarea de fenomene (ca de exemplu coroziunea, descărcarea în vid etc.);

          ‑ cercetarea de metode (metode de măsură, de investigare şiinţifică etc.);

          ‑ îndeplinirea unor funcţiuni manageriale (marketing, calitate etc.).

 

          Activitatea de VRC‑TT se înscrie în ultima categorie, dar diferă sensibil de celelalte funcţiuni din această categorie.

 

          (b) Criteriul orientării activităţii:

 

          ‑ spre exteriorul unităţii (cercetări, proiecte, servicii conexe);

          ‑ spre interiorul unităţii (cercetări de bază cu spectru larg, activităţi funcţionale).

 

 

          Activitatea de VRC ‑ TT nu se înscrie în nici una din aceste categorii, ea reprezentând o activitate de interfaţă între activitatea proprie şi utilizatorii prezumtivi ai acestei activităţi.

 

2. Structurile organizatorice uzuale ale UCD

 

          Schemele organizatorice clasice ale UCD sunt de tip linear, în structuri de piramidă (fig. 1).

 

                             Figura 1  Schema liniară (piramidă)

 

          În schema din fig. 1 subunităţile de tip 1.1, 1.2 etc reprezintă profile de cercetare‑dezvoltare orientate spre anumite grupe de produse sau de procese tehnologice. Subunităţile de tip 2.1, 2.2 etc. reprezintă activităţi conexe sau continuatoare ale activităţii de cercetare, ca de exemplu proiectarea de sisteme tehnologice, activităţi de inginerie, microproducţie etc. Subunităţile de tip 3.1, 3.2 etc reprezintă activităţi de management economic (marketing şi contracte, finanţe şi contabilitate, resurse umane).

          În ultimul timp au început să se aplice scheme de organizare de tip matricial, sau de tip reţea, reprezentate în fig. 2, în cadrul cărora se constituie compartimente cu specializare obiectuală (asimilări de produse noi, introduceri de procese tehnologice noi). Un astfel de compartiment (notat CP1, CP2 etc.) desfăşoară întregul lanţ al operaţiilor necesare atingerii unui anumit obiectiv, ca de ex. cercetare de laborator, execuţie de modele experimentale şi testarea acestora, pregătirea punerii în fabricaţie şi vânzării.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                  Figura 2  Schema matriceală


          Spre deosebire de schemele de tip piramidă, în care există relaţii lineare şi unice de subordonare (o subunitate nu primeşte dispoziţii decât de la o singură unitate de rang superior), în schemele matriciale compartimentele funcţionale întreţin relaţii directe cu compartimentele de tip CP şi exercită asupra acestora o autoritate de competenţă, de acelaşi nivel cu autoritatea "verticală".

 

          Există numeroase avantaje ale schemelor matriciale tip reţea faţă de cele de tip piramidă, din care menţionăm:

 

          * scurtarea ciclurilor de cercetare‑dezvoltare prin scurtarea legăturilor între executanţi şi specialiştii din compartimentele funcţionale;

          * relaţiile neformale şi dezbaterea operativă a unor puncte de vedere câteodată diferite sau chiar contradictorii de pe liniile orizontale sau verticale promovează determinarea soluţiilor optime;

          * mare flexibilitate sau capacitate de adaptare la schimbări care intervin în solicitările de prestaţii de C&D. Posibilitatea trecerii rapide la sistemul de lucru cu echipe de proiect sau de inginerie simultană;

          * legătura directă cu piaţa, cu utilizatorii lucrărilor de C&D.

 

 

3. Poziţia VRC ‑ TT în structura UCD

 

          Din cele expuse mai sus se pot deduce următoarele concluzii:

          * este raţional ca activitatea VRC ‑ TT să fie atribuită unei subunităţi special profilate în acest sens. Dimensiunea subunităţii va fi corelată strâns cu sarcinile concrete privind transferurile tehnologice. Eficienţa activităţii nu depinde atât de numărul de oameni afectaţi acestor probleme, cât de experienţa şi calitatea lor;

          * subunitatea va funcţiona ca o autoritate de competenţă, în strânsă legătură cu compartimentele care execută lucrări de C&D, precum şi cu compartimentele funcţionale de marketing, documentare ‑ baza de date şi relaţii externe. Aceste relaţii vor fi examinate mai detaliat în continuare (pct. 4);

          * poziţia subunităţii în schema generală a UCD a fost marcată cu o săgeată în fig. 1 şi fig. 2.


4. Relaţii funcţionale ale compartimentului VRC ‑ TT în cadrul unităţii

 

          Funcţiunile subunităţii VRC ‑ TT pot fi sistematizate după cum urmează:

          * funcţiuni de broker (intermediar):

                   ‑ promovarea informaţiilor despre cererea şi oferta de tehnologii;

                   ‑ pregătirea soluţiilor concrete de valorificare;

                   ‑ asistenţă tehnologică, managerială, juridică;

                   ‑ asistenţă financiară.

          * funcţiuni de catalizator:

                   ‑ acţiuni publicitare;

          ‑ organizarea şi participarea personalului UCD la reuniuni, seminare, expoziţii şi demonstraţii, forme de instruire etc.

 

          În acest sens, principalele relaţii interne ale compartimentului vor cuprinde:


 

Compartimente de C&D

Informări reciproce asupra cererilor şi

ofertelor de tehnologii

 

Întocmirea ofertelor de tehnologii

 

Întocmirea documentaţiei pregătitoare a contractelor de tehnologii

 

Pregătirea acordării de asistenţă tehnică în cadrul contractelor

 

Pregătirea tehnică a organizării de expoziţii, demonstraţii, întâlniri de afaceri etc. privind TT

 

Conceperea de publicaţii privind TT

 

Pregătirea participării la întâlniri

Organizate în exterior

Compartimentul de marketing

Participare la definitivarea ofertelor

şi contractelor de TT (condiţii tehnice şi condiţii financiare).

Colaborare la pregătirea planului de marketing promoţional şi a bugetului respectiv.

Documentare

Colaborare la editarea publicaţiilor de marketing promoăional.

Colaborarea pentru realizarea de material promoţional pe casete video

Relaţii externe

Organizarea în comun de acţiuni promoţionale pentru străinătate.

Pregătirea participărilor la expoziţii, târguri etc.

Organele de avizare a lucrărilor de C&D

Participare la avizarea lucrărilor susceptibile de a forma obiectul unor transferuri de tehnologii

– la avizarea programelor de lucru

– la avizarea în nodurile de decizii

 

Înapoi lista module curs transfer de tehnologie            Înapoi transfer de tehnologie    Înapoi