Raport

privind desfăşurarea sesiunii ştiinţifice aniversare "Contribuţii la politica reformei economice, contribuţii la politica si managementul cercetării: SCIENTCONSULT 10 ani"

.Bucureşti, 11 decembrie 2001, la Casa Universitarilor.

Sesiunea a avut 3 secţiuni:

q Secţiunea 1 - Un deceniu din experienţa unei microîntreprinderi cu profil de cercetare, consultanţă, servicii intelectuale

q Secţiunea 2 - Probleme ale politicii economice a României

q Secţiunea 3 - Contribuţii la politica şi managementul cercetării-dezvoltării.

… Aprecieri

… Acţiuni pentru viitor

………………………………………………………………………….

La secţiunea 1 - Din experienţa microîntreprinderii cu profil de cercetare, consultanţă, servicii intelectuale

V. şi: “Consideraţii retrospective…”

Sistemul privat prezintă o mare maleabilitate în constituirea unor profiluri de activitate. În cazul dat, imediat după 1989, au existat eforturi susţinute ale unor cercetători pentru a se obţine, prin hotărâre de guvern, înfiinţarea unui institut sau centru de cercetare pe problemele politicii cercetării, eforturi nefinalizate nici până în prezent. Dar a fost suficientă, în acelaşi scop, constituirea unei întreprinderi mici private - SCIENTCONSULT - şi obţinerea resurselor necesare, în sistem concurenţial, prin programele de cercetare şi, într-o măsură, prin comenzi directe, de stat şi private.

Maleabilitatea întreprinderii private mici s-a manifestat şi prin posibilitatea de a angaja, în mod operativ, specialiştii necesari pentru anumite teme şi, în mod corespunzător, dispensarea de aceştia când specialitatea respectivă nu mai era necesară; de asemenea, pur şi simplu ne mai invitarea la lucrări viitoare a celor ce nu au dat deplină satisfacţie, fără alte forme necesare în unităţile mari (sancţionări, desfaceri de contracte de muncă etc.). Implicit, creşterea sau descreşterea de volum de salariaţi / colaboratori în funcţie de cererea pieţei, respectiv - de volumul de lucrări contractate. O întreprindere privată mică este locul ideal al metodelor de management şi organizare „pe proiecte”, metodă care îşi face atât de greu loc în întreprinderile mari, unde sunt fetişizate structurile funcţionale rigide, “pe specialităţi”.

Nu trebuie absolutizate avantajele IMM: ele nu sunt valabile în orice ramură sau profil de fabricaţie, de servicii sau de cercetare. Procesele care necesită instalaţii tehnologice mari şi costisitoare, sau care necesită angajarea / gestionarea unor resurse financiare de mari dimensiuni, nu sunt, de regulă, accesibile IMM. De asemenea, şi organizarea excesiv de maleabilă ridică unele probleme privind acumularea şi transferul experienţei, cristalizarea «stilului» firmei.

Spre deosebire de întreprinderile mari de stat, unde prezenţa rudelor şi prietenilor şefilor este, de regulă, abuzivă, o întreprindere privată mică poate fi o întreprindere de familie, de prieteni, de colegi legaţi prin relaţii de deplină încredere reciprocă, unde toţi fac orice este nevoie, în interesul comun; unde domneşte încrederea că nimeni nu încearcă să înşele pe nimeni; că banii care se plătesc pentru munca depusă sunt “ce se poate”, în cadrul a “ce se merită”; de asemenea, unde nu-şi au locul delimitări prea pedante de atribuţii. Bunele relaţii şi încrederea între patron, salariaţi, colaboratori, se exercită numai pe bază de principii profesionale şi etice comune, clare şi consecvent respectate de către fiecare; defecte în acest tip de încredere şi această sferă de încredere pot bloca o colaborare altminteri fructuoasă.

O întreprindere mică, într-un profil ca SCIENTCONSULT, se menţine pe piaţa respectivă prin calitate, fundamentare, rigoare, continuitate. Orice rateu de calitate poate compromite şansele de a mai obţine comenzi viitoare. Aceasta - mai ales în cazul unui profil cu piaţă relativ îngustă, unde informaţia despre fiecare firmă şi despre fiecare realizare sau nerealizare se propagă repede între clienţi.

Succesul fiecăruia din firmă este funcţie de succesul comun; reversul – succesul şi prestigiul firmei, materializate prin capacitatea sa de a obţine lucrări, se constituie din succesele obţinute lucrare cu lucrare. Exigenţa privind calitatea se referă deopotrivă la fond (conţinut) şi la formă.

Totuşi, la baza răspunderii comune a membrilor firmei este răspunderea patronului şi prestigiul profesional personal al acestuia. În consecinţă, nu se propun beneficiarilor lucrări în care patronul nu crede; nu se predau beneficiarilor rezultate în care patronul nu crede, lucrări despre care patronul apreciază că răspund insuficient la obligaţiile contractuale asumate.

Un exemplu de formalism generat de neînţelegerea specificului întreprinderii mici private, pentru care calitatea livrărilor este în propriul interes, este interdicţia ca membrii comisiilor de avizare a rezultatelor să aibă calitatea de colaboratori ai executantului. Prin aceasta, membrii comisiilor de avizare nu pot fi plătiţi pentru munca de examinare atentă şi riguroasă a documentaţiilor supuse avizărilor, indiferent dacă aceşti membri vor propune avizarea favorabilă sau respingerea; rezultatul real al clauzei menţionate este o examinare cu mai puţin consum de manoperă, reducerea exigenţei în avizări.

Reconstituirea documentaţiilor elaborate, pe parcursul celor 10 ani, pe un CD-ROM, poate repune în circulaţie soluţii care mai conţin componente valabile, argumente care mai sunt actuale, chiar dacă, între timp, situaţia din economie a evoluat, cadrul legislativ - de asemenea. Desigur, ar fi dezirabil un efort de actualizare a unora dintre lucrări, dar aceasta ar presupune o susţinere financiară semnificativă.

A fost pusă întrebarea dacă actuala guvernare solicită sprijinul SCIENTCONSULT, dacă ţine seama de soluţiile elaborate. S-a discutat despre cauzele pentru care anumite soluţii preconizate - în mod deosebit, privind cadrul instituţional al transferului de tehnologie - nu au fost valorificate, la timpul respectiv, pe parcursul celor zece ani. S-au emis opinii contradictorii, precum că, pe de o parte, a fost greşită vechea (ante-1989) politică de a responsabiliza pe cercetători pentru aplicarea în practică a soluţiilor, menirea şi profesiunea cercetătorului fiind de a elabora şi de a prezenta soluţii viabile, aplicarea fiind în responsabilitatea, după caz, a beneficiarilor, respectiv a policy-maker-ilor; pe de altă parte, că SCIENTCONSULT ar fi trebuit - sau nu ar fi trebuit - să facă mai mult lobby în favoarea soluţiilor elaborate, acelea care nu s-au valorificat.

V. şi: “Consideraţii retrospective…”

La secţiunea 2 – Probleme ale politicii economice a României

Protecţia industriei - nu « dacă », ci « cum ». Nu se mai pune problema, simplistă, a unor bariere tarifare sau netarifare. Protecţia se realizează prin crearea unui mediu economic propice, inclusiv combaterea fenomenelor disfuncţionale - evaziunea fiscală, vamală, concurenţa neloială, publicitatea şi etichetarea înşelătoare etc.

Privind costurile şi beneficiile integrării, nu există sector care să poată fi analizat separat. Rezultă necesitatea unor modele de analiză macroeconomică, cu posibilitatea de a decela impactul sectorial si regional. Corelarea analizelor macro cu cele sectoriale şi regionale este vitală.

Au fost analizate două scenarii. Scenariul integraţionist permite un ritm de creştere a PIB aproximativ dublu decât cel mediu pe UE şi, deci, reducerea treptată a decalajului ce ne desparte. Scenariul neintegraţionist prevede un ritm de creştere aproximativ egal cu ritmul de creştere mediu pe UE şi, deci, perpetuarea decalajului.

Noile tendinţe în management se conturează în condiţiile globalizării şi ale progreselor tehnologiei informaţiei. În succesul pe piaţă contează mai puţin raportul calitate / preţ, cât capacitatea de inovare. Întreprinderea flexibilă - îmbinarea continuităţii cu organizarea pe proiecte (NB: SCIENTCONSULT se încadrează în această tendinţă). Se creează reţele de întreprinderi, în care partenerii cooperează pentru realizarea produsului final sau îşi pun în comun capabilităţi şi resurse, pentru a acoperi segmente ale cererii.

Educaţia pune accentul pe nivelul de cunoştinţe şi mai ales pe cultivarea abilităţilor de a utiliza cunoştinţele. În afară de şcoală – unde sunt necesare abordări noi, este nevoie şi de un sistem naţional de învăţare continuă, orientat pentru crearea şi dezvoltarea capitalului intelectual şi organizat în mod specific pentru personalul întreprinderilor mari (unde se pot organiza cursuri în întreprindere) şi pentru personalul IMM.

Zonele libere îşi păstrează actualitatea, simultan cu măsurile generale de liberalizare a comerţului internaţional, dar cu semnalarea unor tendinţe noi: accentul pe activităţi productive, cu pondere mare a exportului produselor realizate; enclave (subzone) ale zonelor libere incluzând teritorii ale unor întreprinderi existente, în afara zonelor libere propriu-zise; zone libere profilate pe (sau incluzând în pondere importantă) servicii (de la asistenţa contabilă la servicii avansate bancare, de asigurări, de comunicaţii şi prelucrare automată a datelor; zone libere industriale orientate spre prelucrare pentru alimentarea pieţei interne şi dezvoltarea consumului intern - considerat mai important decât accesul la forţa de muncă ieftină etc. Desigur, un rol esenţial îl prezintă asigurarea infrastructurilor (utilităţi, căi de transport şi transporturi, servicii poştale, portuare; simplificarea birocraţiei etc.).

În ceea ce priveşte parcurile industriale, ele se justifică nu sub forma unor structuri şi investiţii noi, ci pentru valorificarea unor vechi întreprinderi desfiinţate, de asemenea - puternic orientate spre export.

Se apreciază că, în România, nu avem experienţe pozitive privind zonele libere şi sunt necesare abordări inovative, bazate pe experienţa mondială recentă, prezentată în studiile efectuate.

La secţiunea 3 - Contribuţii la politica şi managementul cercetării-dezvoltării

În evaluarea unităţilor de cercetare s-a urmărit evidenţierea componentelor intangibile, care reflectă valoarea creativă a personalului de cercetare.

Pentru privatizarea unităţilor de cercetare au fost propuse criterii specifice, între care - corelarea cu privatizarea domeniului industrial respectiv. A fost semnalată necesitatea păstrării în sectorul public sau într-o custodie deschisă a unităţilor privatizate a documentaţiilor şi informaţiilor de interes public - în special, cele ce privesc structura instalaţiilor tehnologice, infrastructurile, reţelele de utilităţi.

A fost pregătită şi experimentată evaluarea institutelor de cercetare în vederea acreditării lor ca institute naţionale. Au avut loc ample dezbateri pe această temă, care au contribuit la fundamentarea şi precizarea obiectivelor şi criteriilor pentru acreditarea ca institute naţionale. În general, a fost remarcat faptul că teze şi soluţii care astăzi sunt cunoscute şi uzuale, au fost avansate şi analizate iniţial în documentaţiile SCIENTCONSULT, în perioade când problemele respective constituiau, în principal, semne de întrebare.

A fost readus în atenţie setul de lucrări elaborate privind înfiinţarea unei agenţii naţionale pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor, care a fost elaborată în detalii mergând până la conţinutul documentelor pentru înfiinţare, inclusiv a manualului de asigurare a calităţii; de asemenea, a fost preconizată constituirea unei profesii, de “agent pentru transfer de tehnologie”, pentru care au fost elaborate specificaţii şi un program specific de instruire şi perfecţionare profesională. Au fost exprimate opinii privind cauzele pentru care nu s-a dat curs înfiinţării unei astfel de agenţii, considerată a fi şi astăzi de actualitate.

Cursurile de perfecţionare în domeniul managementului strategic al activităţii de cercetare, al unităţilor de cercetare, al programelor de cercetare, au fost apreciate, de către cursanţi, ca fiind foarte utile. Ca urmare a activităţii desfăşurate, SCIENTCONSULT pune la dispoziţie un set amplu de teme de perfecţionare în managementul cercetării, cu “suporturile de curs” (tezele, punctajele amănunţite) corespunzătoare.

Sistemul de informare privind dotările existente în unităţile de cercetare şi know-how-ul aferent, serviciile care pot fi prestate pe această bază, este de natură să contribuie la promovarea unor astfel de servicii, facilitând deschiderea unor nişe suplimentare de piaţă pentru unităţile de cercetare.

Realizarea unui “muzeu virtual” (informatic multimedia) al ştiinţei şi tehnologiei româneşti, pentru care au fost elaborate specificaţii amănunţite şi exemplificări, poate avea un rol atât informativ şi educativ, cât de a contribui pozitiv la imaginea României pe plan internaţional.

____________________________________________________________________

Aprecieri

În cadrul dezbaterilor, au fost făcute aprecieri precum:

“"Este deosebit de meritoriu ceea ce a făcut familia Duma" (Prof. dr. ing. Florin Tănăsescu).

"“Mulţumesc pentru colaborarea din ultimii ani; mă simt onorată că mă găsesc între colaboratorii Dv."” (Dr. Virginia Câmpeanu, Director adjunct la Institutul de Economie Mondială).

“"Când am început colaborarea cu SCIENTCONSULT eram foarte tânăr şi la început de carieră. Trebuie să mărturisesc că, în cei aproape 10 ani cât am colaborat, am avut enorm de multe de învăţat şi că a fost o şcoală de formare, fapt pentru care mulţumesc SCIENTCONSULT, în special domnului Duma”" (Ing. Drd. ec. Mircea Popescu).

“"A fost depusă o muncă de foarte bună calitate, dusă cu perseverenţă, pe probleme centrale ale activităţii de cercetare, cu antrenarea unor largi colective de experţi şi dezbaterea problemelor în cadrul unor numeroase întâlniri de lucru"” (Adrian Toia).

„"Consultanţa se bazează foarte mult pe ştiinţă. Sinteza între consultanţă şi ştiinţă este un lucru extrem de relevant, util şi adecvat pentru ziua de azi, confirmat de viaţa şi existenţa acestei firme. Am avizat unele cercetări care mi s-au părut extrem de serioase şi curajoase.…Contribuţiile sunt numeroase, demne de toată lauda".”(Dr. ec. Aurel Vainer, prim-vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti).

____________________________________________________________________

Acţiuni pentru viitor

Din prezentările şi dezbaterile care au avut loc în cadrul sesiunii, se desprind următoarele linii posibile (recomandabile) de acţiuni pentru viitor:

1. Finalizarea acţiunii de editare şi ofertare spre diseminare a CD-ROM-ului cuprinzând principalele lucrări realizate de SCIENTCONSULT, inclusiv suporturile de curs.

2. Readucerea în atenţia decidenţilor, precum şi a cercurilor largi de specialişti din cele două domenii - politica economică, politica şi managementul cercetării - a analizelor efectuate, a concluziilor şi rezultatelor obţinute; după caz, prezentarea, de către SCIENTCONSULT, a unor propuneri concrete privind modalităţile de valorificare suplimentară a rezultatelor care mai sunt încă valorificabile.

3. Popularizarea şi pe alte căi (mass- media, dezbateri) a experienţei acumulate privind profilul, organizarea şi funcţionarea SCIENTCONSULT ca întreprindere mică, în cadrul şi cu sprijinul MIMMC, CNIPMMR, CCIRB.

4. Sprijinirea de către MEC - Departamentul Cercetare a luării în considerare a oportunităţi actualizării unora dintre lucrările de cercetare elaborate, în special în zonele unde au apărut reglementări legislative noi. De asemenea, luarea în considerare a reluării lucrărilor care pot prezenta interes, dar au fost oprite, din diferite motive, la faze de studii şi necesită, după caz, elaborare propriu-zisă, finalizare, implementare, valorificare. O listă a acestor lucrări este anexată.

5. Semnalarea şi luarea în considerare a oportunităţii de a se recurge la cercetări cu caracter de fundamentări, analize etc., de felul celor realizate, în soluţionarea şi a altor probleme din domeniul politicii economice, precum şi al politicii şi managementului cercetării.

6. Luarea în considerare a excluderii, din contractele de finanţare, a clauzei privind interdicţia ca membrii comisiilor de avizare a rezultatelor cercetărilor să aibă calitatea de colaboratori ai executantului, pentru ca aceştia să poată fi plătiţi (din regie, nu din devizul pe lucrare!) pentru activitatea calificată de examinare a lucrărilor, ca o condiţie a creşterii exigenţei şi competenţei activităţii de avizare (desigur, păstrând condiţia de a nu fi colaboratori la lucrarea avizată).

Director Executiv SCIENTCONSULT,